Salvia microphylla

À prupositu di Wikipedia
Salvia microphylla
Salvia microphylla
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Genaru Salvia
Nomu binuminali
Salvia microphylla
Martín Sessé y Lacasta, 1893

Salvia microphylla hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Salvia microphylla hè una pianta vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si distingui da i so casci chjuchi è uvali, d'una lunghezza da 1 à 3 centimi, è da i so fiora tubulari di culori rossu vivu o rusulinu. I fiora sò ragruppati in gaspi densi in cima à i piccioli, criendu cusì un spittaculu fiurali magnificu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Urighjinaria di u Messicu è di u mezupunenti di i Stati Uniti, a Salvia microphylla hè una spezia largamenti sparta in i righjoni à u clima mediterraniu. Omu a ritrova ancu in certi righjoni d'America cintrali è d'America suttana. 'Ssa pianta s'hè adattata à diffarenti tipi di terri, da i terri rinosi à i terri arzillosi, è pò suppurtà tampiraturi elevati è ancu i periudi di sicchina.

Salvia microphylla hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Salvia microphylla hè una pianta milifara, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. Hè ancu risistenti à i malatii, ciò chì ni faci una pianta faciuli à cultivà in i giardini. A so fiuritura si stendi di regula da u branu à u vaghjimu, uffrendu cusì una fonti cuntinua di nettaru par l'insetti inamacatori.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Salvia microphylla hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma scentifichi, tali Salvia grahamii è Salvia microstegia. 'Ssi sinonimi sò usati pà disignà diffarenti sottuspezii o varietà di a pianta. Eppuri, a classifica asatta di 'ssi diffarenti formi ferma sempri un sughjettu à dibattimentu frà i butanisti.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Salvia microphylla hè una pianta largamenti cultivata in i giardini par causa di a so biddezza è di a so faciulità d'intrattinimentu. Eppuri, in u so ambienti naturali, pò essa minacciata da a distruzzioni di u so ambienti divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pupulazioni salvatichi di 'ssa spezia prutighjendu i zoni naturali ind'si trova è incuraghjiscendu a so cultura in i giardini par assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]