Salix alba

À prupositu di Wikipedia
U saliciu biancu
Salix alba
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malpighiales
Famiglia Salicaceae
Genaru Salix
Nomu binuminali
Salix alba
Carl Linnaeus, 1753

U saliciu biancu (Salix alba) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Salicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U saliciu biancu hè una spezia d'arburi appartinendu à a famiglia di i Salicaceae. Si distingui da a so curteccia liscia è bianca, è ancu da i so fogli stretti è lungarini. I casci di u saliciu biancu sò verdi annantu à a faccia supiriori è arghjintati annantu à a faccia infiriori. Stu arburi pò aghjunghja un'altezza da 20 à 30 metri, incù un fustu drittu è i rami sparti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U saliciu biancu hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma hè statu largamenti intraduttu in altri righjoni di u mondu par via di a so pupularità in tantu ch'è arburi d'urnamentu è par i so usi midicinali. Omu u trova oghji in numarosi paesi, in particulari in America subrana, in Australia è in Nova Zilanda. Prifirisci i zoni umiti, tali i spondi di i corsi d'acqua è i paduli.

U saliciu biancu hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U saliciu biancu hè un arburi scascianti, ciò chì significheghja ch'eddu perdi i so casci ogni vaghjimu. Fiurisci di branu, pruducendu tramuli pindenti chì cuntenini i fiora masci è femini. L'impullinazioni hè par u più assicurata da u ventu. I frutti di a vetricia bianca sò di picculi capsuli cuntinendu numarosi graneddi lighjeri, chì sò spargugliati da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U nomu scentificu di u saliciu biancu hè Salix alba. Esistini parechji sinonimi par 'ssa spezia, in particulari Salix vitellina è Salix fragilis. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà varietà spicifichi di saliciu biancu, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi di Salix alba.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U saliciu biancu hè una spezia largamenti sparta è rilativamenti cumuna. Eppuri, certi pupulazioni sò minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali è di l'eccessu di sfruttamentu di l'arburi par i so usi cummirciali. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja i pupulazioni di saliciu biancu è prisirvà a so diversità genetica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]