Sagina maritima

À prupositu di Wikipedia
Sagina maritima
Sagina maritima
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Genaru Sagina
Nomu binuminali
Sagina maritima
Pietro Arduino, 1763

Sagina maritima hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Caryophyllaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Sagina maritima hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da i so fiurareddi bianchi è i so fogli liniari. 'Ssa pianta misura di regula trà 5 è 15 centimi d'altura. I so piccioli sò smilzi è pasciulanti, ciò chì li parmetti di stenda si annantu à vasti suparficii.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Sagina maritima hè par u più prisenti in i righjoni custieri d'Auropa, d'Africa subrana è d'Asia uccidentali. Omu a trova à spessu in i duni di rena, i scuglieri marittimi è i pratulini saliti. 'Ssa pianta hè bè adatta à l'ambienti custieri, ind'edda pò risista à i venti forti è à i terri salini.

Sagina maritima hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Sagina maritima hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula da maghju à aostu. I so fiurareddi bianchi sò ragruppati in infiuriscenzi cumpatti. I fiora sò ermafruditi, ciò chì significheghja ch'eddi pussedini à tempu organi masci è femini. L'impullinazioni hè par u più assicurata da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sagina maritima hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Sagina procumbens, Sagina maritima var. procumbens è Sagina procumbens var. maritima. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà variazioni di 'ssa spezia, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Sagina maritima hè una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par causa di l'urbanisazioni criscenti di i zoni custieri. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ambienti custieri induva 'ssa pianta si trova, cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]