Sagina apetala

À prupositu di Wikipedia
Sagina apetala
Sagina apetala
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Genaru Sagina
Nomu binuminali
Sagina apetala
Pietro Arduino, 1763

Sagina apetala hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Caryophyllaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Sagina apetala hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da a so piccula taglia, aghjunghjendu di regula trà 5 è 15 centimi d'altura. I so piccioli sò smilzi è ramificati, purtendu picculi fogli liniari è upposti. I fiora di Sagina apetala sò chjuchi è bianchi, incù cinqui pitali è numarosi stamini. I frutti sò capsuli cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Sagina apetala hè urighjinariu d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati è subartichi, in particulari in Scandinavia, in Auropa cintrali è in Grandi Brittagna. Cresci ancu in certi parti di l'Asia, com'è a Siberia è u nordu di a China.

Sagina apetala hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Sagina apetala hè una pianta adatta à l'ambienti umiti è à i terri ricchi di materia urganica. Cresci à spessu in i pratulini umiti, i paduli è i turbieri. 'Ssa pianta hè capaci à ripraducia si prestu grazia à i so graneddi lighjeri chì poni essa spargugliati da u ventu. Pò ancu diffonda si in frammintazioni di i so piccioli, ciò chì li parmetti di culunizà novi zoni prestu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sagina apetala hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Sagina procumbens. 'Ssu nomu hè stata apradatu in u passatu par disignà 'ssa pianta, ma hè avali cunsidaratu com'è obsuletu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Sagina apetala hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini umiti è i paduli induva 'ssa pianta si sviluppa cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]