Sabal palmetto

À prupositu di Wikipedia
Sabal palmetto
Sabal palmetto
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Arecales
Famiglia Arecaceae
Genaru Sabal
Nomu binuminali
Sabal palmetto
, 1830Liberty Hyde Baily, 1934

Sabal palmetto hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Arecaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Sabal palmetto, ancu cunnisciutu sottu u nomu di palmu di Florida, hè una spezia di palmu urighjinariu di u sudestu di i Stati Uniti. Apparteni à a famiglia di l'Arecaceae ed hè carattarizatu da u so fustu ribustu è drittu, pudendu aghjunghja un'altezza da 20 à 25 metri. I casci di u Sabal palmetto sò palmati, incù fuglioli disposti in sparaventulu, furmendu una curona densa insù di u fustu. I fiora sò chjuchi è bianchi, ragruppati in gaspi pindenti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Sabal palmetto hè endemicu di u sudestu di i Stati Uniti, ind'eddu hè largamenti spartu in i Stati di Florida, di Giorgia, di Carulina di u Sudu è di Caroline di u Nordu. Omu u trova par u più u longu di i costi, in i zoni padulosi è i piani custieri. Hè ancu cultivatu in altri righjoni di u mondu par a so attraenza urnamintali.

Sabal palmetto hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Sabal palmetto hè una spezia risistenti è capaci à adattà si. Prifirisci i terri umiti è beddi assiccati, ma pò ancu sopravviva in cundizioni più secchi. Hè capaci à tullarà tampiraturi estremi, andendu da - 10 C à 40 C. A ripruduzioni di Sabal palmetto si faci in impullinazioni cruciata, incù l'aiutu di l'insetti. I frutti sò drupi di culori neru, cuntinendu un graneddu solu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sabal palmetto hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali Inodes palmetto è Corypha palmetto. 'Ssi sinonimi sò usati par disignà listessa spezia di palmu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Sabal palmetto hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'è eddu ùn sii micca attualmenti minacciatu, certi pupulazioni poni essa affittati da a perdita d'ambienti divuta à l'urbanisazioni è à a disfuristazioni. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni umiti è a rigulazioni di a vindemia di i palma, sò nicissarii pà assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]