Ruta corsica

À prupositu di Wikipedia
A ruta corsa
Ruta corsica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Sapindales
Famiglia Rutaceae
Generu Ruta
Nome binuminale
Ruta corsica
Augustin-Pyramus de Candolle, 1824

A ruta corsa (Ruta corsica) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Rutaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A ruta corsa hè una pianta vivace appartinendu à a famiglia di e Rutaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti è ramificate pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò verde, alterne è divise in fogliole strette. I fiori di Ruta corsica sò chjuchi, di culore giallu pallidu, ragruppati in cuccule terminale. I frutti sò capsule cuntinendu picculi granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A ruta corsa hè endemica di l'isula di Corsica è di a Sardegna. Omu a trova per u più in e rigione muntose di l'isula, in particulare in e machje è i prati secche. 'Ssa pianta affizziuneghja e terre calcarie è l'espusizione assuliate.

A ruta corsa hè prisente in Corsica[1], à un'altezza trà 1000 è 1900 metri. Hè cumuna in i lochi muntosi di Corsa è ancu in u Capicorsu.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Ruta corsica hè una pianta adatta à e cundizione climatiche mediterranie. Hè resistente à a sicchina è tullereghja bè e timperature elevate. A so fiuritura hà locu da maghju à lugliu, attirendu cusì l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli di Ruta corsica sò spergugliati da u ventu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Ruta corsica hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Ruta patavina. Appartene à u generu Ruta, chì ragruppa parechje spezie di piante aromatiche.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A ruta corsa hè cunsiderata cum'è una pianta scarsa è minacciata per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. A frammintazione di e pupulazione è a prissione esercitata da l'attività umane cuntribuiscenu à a so diminuzione. E misure di cunsirvazione sò messe in ballu per pruteghje 'ssa spezia, in particulare a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]