Ruta angustifolia

À prupositu di Wikipedia
Ruta angustifolia
Ruta angustifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Sapindales
Famiglia Rutaceae
Generu Ruta
Nome binuminale
Ruta angustifolia
Christiaan Hendrik Persoon, 1805

Ruta angustifolia hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Rutaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Ruta angustifolia hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Rutaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti è ramificati pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò strette, lineare è d'un verde intensu. I fiori di Ruta angustifolia sò chjuchi, di culore giallu pallidu, ragruppati in cuccule terminale. I frutti sò capsule cuntinendu picculi granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Ruta angustifolia hè originaria di e rigione mediterranie, in particulare da u sudu di l'Europa è di l'Africa suprana. Omu a trova ancu in certe rigione d'Asia occidentale. 'Ssa pianta affizziuneghja e terre belle assiccate è assuliate, è hè à spessu prisente in e zone pitricose è e pratuline secche.

Ruta angustifolia hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Ruta angustifolia hè una pianta adatta à i climi caldi è asciutti. Pussede foglie dure chì li permettenu di resiste à a sicchina. 'Ssa pianta hè ancu cunnisciuta per u so odore forte, duvuta à a prisenza d'olii essenziali in i so tissuti. I fiori di Ruta angustifolia sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Ruta angustifolia hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Ruta graveolens var. angustifolia è Ruta chalepensis subsp. angustifolia. 'Ssi nomi sò stati usati in u passatu per designà variazione di 'ssa spezia, ma sò avale cunsiderate cum'è sinonimi.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Ruta angustifolia ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè largamente sparta in a so area di ripartizione naturale è hè à spessu cultivata cum'è pianta ornamentale in i giardini. Eppuru, hè impurtante d'esse attenti à ùn sfruttà incù eccessu e pupulazione selvatiche di 'ssa pianta, cù u fine di prisirvà a so diversità genetica è u so rollu eculogicu in l'ecusistemi mediterranii.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]