Ruppia maritima

À prupositu di Wikipedia
Ruppia maritima
Ruppia maritima
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Alismatales
Famiglia Ruppiaceae
Generu Ruppia
Nome binuminale
Ruppia maritima
Carl Linnaeus, 1753

Ruppia maritima hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Ruppiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Ruppia maritima hè una pianta acquatica erbacea appartinendu à a famiglia di e Ruppiaceae. 'Ssa pianta prisenta piccioli fini è lungarini, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 100 centimi. E so casce sò lineare è misuranu trà 2 è 10 centimi di longu. I fiori di Ruppia maritima sò chjuchi è ragruppati in spighe terminali.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Ruppia maritima hè una spezia largamente sparta in e rigione custiere di u mondu sanu. Omu a ritrova in particulare in l'acque salite è salmastre di e zone timperate è trupicale. 'Ssa pianta hè prisente in l'estuarii, e lagune, i paduli salants, è ancu in l'acque pocu prufonde di i lavi è vadine.

Ruppia maritima hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Ruppia maritima hè una pianta acquatica vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa. Pò ancu riproduce si per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'acqua. 'Ssa spezia hè adattata à l'ambienti marini è tullereghja variazione impurtante di salinità. Ghjoca un rollu impurtante in l'ecusistemi custieri furnendu un ambiente è una fonte di cibu per numerose spezie animale.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Ruppia maritima hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè stata discritta per a prima volta da Carl von Linné in 1753 in a so opera Species Plantarum. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa pianta, tali Ruppia cirrhosa, Ruppia maritima var. cirrhosa è Ruppia maritima var. rostellata.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Ruppia maritima hè una spezia cunsiderata cum'è essendu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Bench'ella possi esse affittata da l'inguinamentu di l'acqua è a distruzzione di u so ambiente, hè capace à riparte prestu in cundizione favurevule. Eppuru, hè impurtante di surviglià u statu di e pupulazione di Ruppia maritima è di piglià misure di cunsirvazione per prisirvà stu impurtante elementu di l'ecusistemi custieri.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]