Rumex scutatus

À prupositu di Wikipedia
Rumex scutatus
Rumex scutatus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Polygonaceae
Generu Rumex
Nome binuminale
Rumex scutatus
Carl Linnaeus, 1753

Rumex scutatus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Polygonaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Rumex scutatus hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Polygonaceae. Si caratterizeghja da casce à forma di scudu, da induve u so nome scentificu scutatus chì significheghja à forma di scudu in latinu. E casce sò verde scuru, spesse è luccicante, incù lati appena ondulati. I piccioli sò ritti è ponu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. I fiori sò chjuchi, di culore verde, ragruppati in gaspe cumpatte.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Rumex scutatus hè originariu di e rigione muntose d'Europa, in particulare Alpe è Pirenei. Omu u trova ancu in certe rigione d'Asia cintrale. 'Ssa pianta priferisce e terre umiti è e pratuline alpine, ma pò ancu cresce in e zone pitricose è i pasciali.

Rumex scutatus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Rumex scutatus hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. A fiuritura hà locu da ghjunghju à aostu, è i granelli sò spergugliati da u ventu. 'Ssa pianta hà una crescita relativamente lenta è pò campà parechji anni. Hè adattata à e cundizione climatiche rigurose di e muntagne, incù una tullaranza à u fretu è à l'altitudine elevata.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Rumex scutatus hè u nome scentificu accittatu per 'ssa pianta, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Rumex alpinus o Rumex pyrenaicus. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di Rumex scutatus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Rumex scutatus hè una pianta relativamente cumuna in a so area di ripartizione naturale. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione criscente è di u sfruttamentu agriculu intensivu. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline alpine è e zone muntose induve 'ssa pianta si trova, cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]