Rumex sanguineus

À prupositu di Wikipedia
Rumex sanguineus
Rumex sanguineus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Polygonaceae
Generu Rumex
Nome binuminale
Rumex sanguineus
Carl Linnaeus, 1753

Rumex sanguineus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Polygonaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Rumex sanguineus hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Polygonaceae. Si distingue da e so foglie verde è carnate, chì sò à forma di lancia è misuranu di regula trà 5 è 15 centimi di longu. I piccioli di 'ssa pianta ponu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. I fiori di Rumex sanguineus sò chjuche è ragruppate in gaspe dense di culore russicciu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Rumex sanguineus hè originariu d'Europa, ma omu u trova ancu in certe rigione d'Asia è d'Africa suprana. 'Ssa pianta cresce per u più in e pratuline umite, i paduli è e zone vicine. Hè à spessu cunsiderata cum'è una gattiva erba invadente in e culture agricule.

Rumex sanguineus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Rumex sanguineus hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. Fiurisce di regula da maghju à lugliu. I fiori di 'ssa pianta sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle. I granelli di Rumex sanguineus sò spergugliati da u ventu è ponu firmà campii in a terra mentre parechji anni.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Rumex sanguineus hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Esiste eppuru sinonimi chì sò stati imprudati per designà 'ssa spezia, tali Rumex sanguineus var. sanguineus è Rumex sanguineus var. sanguineus f. sanguineus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Rumex sanguineus ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Eppuru, per causa di a so capacità à prupagà si prestu è à culunizà nuvelli ambienti, pò diventà una gattiva erba nucibile in certe rigione. Hè dunque impurtante di surviglià è di cuntrullà a so crescita in e zone agricule cù u fine di privene e perdite di vindemie.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]