Rumex acetosa

À prupositu di Wikipedia
Rumex acetosa
Rumex acetosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Polygonaceae
Generu Rumex
Nome binuminale
Rumex acetosa
Carl Linnaeus, 1753

Rumex acetosa hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Polygonaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Rumex acetosa hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Polygonaceae. Si caratterizeghja da e so foglie verde à forma di lancia, misurendu di regula trà 5 è 15 centimi di longu. I fiori di 'ssa pianta sò chjuchi è verdicci, ragruppati in gaspe dense. I piccioli di Rumex acetosa ponu aghjunghje un'altezza da 30 à 100 centimi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Rumex acetosa hè originaria di l'Europa è di l'Asia occidentale, ma s'hè sparta in numerose rigione di u mondu grazia à a so intruduzione da l'omu. Omu a trova currentemente in e pratuline, i pasciali, i bordi di corsi d'acqua è e zone umite. 'Ssa pianta hè particularmente abundante in e rigione timperate.

Rumex acetosa hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Rumex acetosa hè una pianta vivace chì si prupaga per u più da i so granelli. Fiurisce di regula da maghju à lugliu, pruducendu i fiori chì sò inamacati da l'abbe o e farfalle. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da l'acqua. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò furmà culonie dense s'è e cundizione sò favurevule.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Rumex acetosa hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi. Frà i sinonimi currentemente imprudati, omu trova Rumex acetosella, Rumex sylvestris è Rumex hortensis.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Rumex acetosa hè una pianta cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale è a cuncurrenza incù altre spezie invadente ponu custituisce minacce per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà l'ecusistemi induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so perennità.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]