Rubus ulmifolius

À prupositu di Wikipedia
Rubus ulmifolius
Rubus ulmifolius
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Rosales
Famiglia Rosaceae
Generu Rubus
Nome binuminale
Rubus ulmifolius
Carl Linnaeus, 1753

Rubus ulmifolius hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Rosaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Rubus ulmifolius, ancu cunnisciutu sottu à u nome cumunu di lamaghja à foglie d'olmu, hè una spezia di pianta à fiori appartinendu à a famiglia di e Rosaceae. 'Ssa pianta hè un arbustu spinosu chì pò aghjunghje un'altezza da 2 à 3 metri. E so casce sò alterne, cumposte da trè à cinque fogliole dentate è di forma ovale. I fiori di Rubus ulmifolius sò bianchi o rusulati, ragruppati in infiuriscenze à forma di gaspe. I frutti sò drupe manghjarecce di culore rossu scuru à maturità.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Rubus ulmifolius hè originariu d'Europa è d'Africa suprana, ma hè stata introduttu in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana è in Australia. 'Ssa spezia si trova per u più in e zone buscose, l'arici di fureste, e sepe è a buscaglia. Priferisce e terre ricche di nutrimenti è belle assiccate.

Rubus ulmifolius hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Rubus ulmifolius hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa grazia à i so rizomi suttarranii. Pò ancu diffonde si per via di granelli, chì sò spergugliati da l'acelli è i mammiferi chì cunsumanu i so frutti. 'Ssa spezia fiurisce da maghju à lugliu, attirendu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I frutti maturanu à a fine di l'istate è sò una fonte di cibu per numerosi animali.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Rubus ulmifolius hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi scentifiche tali Rubus fruticosus subsp. ulmifolius è Rubus ulmifolius var. ulmifolius.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Rubus ulmifolius hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva pò custituisce una minaccia per certe pupulazione lucale. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone naturale induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]