Rubus canescens

À prupositu di Wikipedia
Rubus canescens
Rubus canescens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Rosales
Famiglia Rosaceae
Generu Rubus
Nome binuminale
Rubus canescens
Augustin-Pyramus de Candolle, 1813

Rubus canescens hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Rosaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Rubus canescens hè una spezia di pianta appartinendu à a famiglia di e Rosaceae. Si tratta d'un arbustu scasciante chì pò aghjunghje un'altezza da 1 à 2 metri. I piccioli sò cuperti à peli grisgiogni. E casce sò cumposte da trè à cinque fogliole dentate è sò di culore verde scuru. I fiori sò bianchi o rusulati, ragruppati in gaspe terminale. I frutti sò drupe rosse o nere, manghjarecce è apprizziate da numerosi animali.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Rubus canescens hè originariu d'Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e rigione timperate, in particulare in Francia, in Germania, in Spagna è in Italia. Cresce di regula in i boschi, l'arici è e pratuline, priferendu e terre umite è belle assiccate.

Rubus canescens hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Rubus canescens hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi suttarranii. Pò ancu prupagà si per via di granelli, chì sò spergugliati da l'animali chì cunsumanu i so frutti. A fiuritura hà locu di veranu è i frutti maturanu d'istate. 'Ssa spezia hè adattata à sfarenti tipi di terre è pò tullerà cundizione di luce varievule.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Rubus canescens hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi seguenti : Rubus cinerascens, Rubus subcanescens è Rubus tomentosus. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà variazione regiunale di a pianta, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi di Rubus canescens.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Rubus canescens ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumunu in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva, pò custituisce una minaccia per 'ssa pianta. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induv'ella si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]