Rosa elliptica

À prupositu di Wikipedia
Rosa elliptica
Rosa elliptica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rosaceae
Genaru Rosa
Nomu binuminali
Rosa elliptica
Carl Linnaeus, 1753

Rosa elliptica hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa elliptica hè una spezia di pianta appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Si caratterizeghja da i piccioli eretti è spinosi, pudendu aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. I casci sò cumposti, incù fuglioli ellittichi è dintati annantu à i bordi. I fiora, di culori rusulinu pallidu à biancu, sò sulitarii o ragruppati in picculi infiuriscenzi. I frutti sò cinurrodi, di forma uvali è di culori rossu vivu à maturità.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa elliptica hè urighjinaria d'America subrana, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati è subtrupicali, andendu da u Canada sinu à u Messicu. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Auropa è d'Asia, ind'edda hè stata intradutta.

Rosa elliptica hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Rosa elliptica hè una pianta vivaci, capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri, bench'è edda prifirisci i terri ricchi di materia urganica. Cresci di regula in i pratulini, l'arici di furesti è i zoni aparti. A fiuritura hà locu di branu è d'istati, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Rosa elliptica hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Rosa arkansana è Rosa blanda. 'Ssi noma sò stati aduprati in u passatu pà disignà pupulazioni di Rosa elliptica prisintendu variazioni murfulogichi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa elliptica hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni naturali ind'edda si trova, sò nicissarii pà prisirvà 'ssa spezia è mantena a so diversità genetica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]