Rosa agrestis

À prupositu di Wikipedia
Rosa agrestis
Rosa agrestis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rosaceae
Genaru Rosa
Nomu binuminali
Rosa agrestis
Gaetano Savi, 1798

Rosa agrestis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa agrestis hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Si caratterizeghja da piccioli zimbrunuti è fogli cumposti, incù picculi fuglioli dintati. I fiora di 'ssa spezia sò di regula di culori rusulinu pallidu, ma poni varià da u biancu à u rossu vivu. I frutti sò cinurrodi, picculi baghi rossi o arancini, ricchi di vitamina C.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa agrestis hè largamenti sparta in Auropa, in Asia uccidentali è in Africa subrana. Omu a trova par u più in i righjoni timparati, ind'edda cresci in i pratulini, l'arici di furesti è i bordi di stretti. 'Ssa spezia hà ancu statu intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana.

Rosa agrestis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Rosa agrestis hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Fiurisci da maghju à lugliu, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I cinurrodi, frutti di 'ssa spezia, sò cunsumati da numarosi animali, ciò chì cuntribuisci à a dispersioni di i graneddi. I piccioli spinosi di Rosa agrestis offrini una prutizzioni contru à l'animali arbivuri.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Rosa agrestis apparteni à u genaru Rosa, chì ragruppa numarosi spezii di rosuli. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Rosa canina subsp. agrestis. 'Ssa spezia hè strittamenti liata à Rosa canina, un'antra spezia di rosula bastarda.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Rosa agrestis hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'è edda possi essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè dinò largamenti sparta è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, a digradazioni di i pratulini è a frammintazioni di l'ambienti poni avè un impattu negativu annantu à 'ssa spezia. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni ind'si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]