Rorippa austriaca

À prupositu di Wikipedia
Rorippa austriaca
Rorippa austriaca
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Rorippa
Nomu binuminali
Rorippa austriaca
Filippo Parlatore, 1860

Rorippa austriaca hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Rorippa austriaca, ancu cunnisciuta sottu à u nomu cumunu di criscionu d'Austria, hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si distingui da i so fogli verdi è frastagliati, è ancu da i so fiurareddi giaddi ragruppati in gaspi. 'Ssa pianta pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U criscionu d'Austria hè urighjinariu d'Auropa cintrali è uriintali. Omu u trova par u più in i pratulini umiti, i paduli è i zoni umiti. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Asia, d'America subrana è d'Australia, ind'eddu hè stata intraduttu.

Rorippa austriaca hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Rorippa austriaca hè una pianta acquatica o meza acquatica chì cresci in ambienti umiti. Si sviluppa di regula in i terri ricchi di nutrimenti è in materia urganica. 'Ssa pianta hè adattata à cundizioni di terri umiti è tullareghja bè l'inundazioni timpuranii.

U criscionu d'Austria si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'acqua. A fiuritura hà locu di branu è d'istati, quandu i picculi fiora giaddi attirani l'insetti inamacatori. I graneddi ghjirmineghjani prestu è i ghjovani piantini si sviloppani prestu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Rorippa austriaca hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hà ancu statu discritta sottu à i sinonimi siguenti : Nasturtium austriacum, Rorippa sylvestris è Rorippa palustris.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U criscionu d'Austria hè una pianta abbastanza cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari in raghjoni di l'assiccamentu di i zoni umiti par l'agricultura o l'urbanisazioni. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ambienti apprupriati par assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni umiti è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di 'ssi ecusistemi, sò escinziali pà garantiscia a sopravvivenza di u criscionu d'Austria è d'altri spezii dipindenti di i zoni umiti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]