Rorippa amphibia

À prupositu di Wikipedia
Rorippa amphibia
Rorippa amphibia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Rorippa
Nomu binuminali
Rorippa amphibia
Filippo Parlatore, 1860

Rorippa amphibia hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Rorippa amphibia hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza di 50 centimi. I so fogli sò alterni, dintati è di forma lanceulata. I fiora di Rorippa amphibia sò chjuchi, di culori giaddu vivu, ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò siliquetti lungarini cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Rorippa amphibia hè una spezia largamenti sparta in Auropa, in Asia è in America subrana. Omu a trova par u più in i zoni umiti tali i paduli, i fiumiceddi è i lavi. 'Ssa pianta hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri, è pò tullarà cundizioni di debuli luminusità.

Rorippa amphibia hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Rorippa amphibia hè una pianta acquatica chì cresci à spessu in parti immersa in acqua. Pussedi radichi fibrosi chì li parmettini d'ancurà si di modu sodu in a terra. 'Ssa spezia si ripraduci par u più in via sissuata, grazia à l'impullinazioni di i fiora da l'insetti. I graneddi sò dopu dissiminati da l'acqua o da l'animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Rorippa amphibia hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi tali Nasturtium amphibium è Rorippa palustris. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà 'ssa pianta, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Rorippa amphibia hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari in raghjoni dil'assiccamentu di i zoni umiti, pò custituiscia una minaccia pà a so sopravvivenza. Hè dunqua impurtanti di prisirvà 'ssi ecusistemi fragili par assicurà a cunsirvazioni di 'ssa pianta è altri spezii chì ni dipendini.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]