Romulea columnae

À prupositu di Wikipedia
Romulea columnae
Romulea columnae
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asparagales
Famiglia Iridaceae
Genaru Romulea
Nomu binuminali
Romulea columnae
Carl Linnaeus, 1753

Romulea columnae hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Iridaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Romulea columnae hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Iridaceae. Si caratterizeghja da i so fiurareddi di culori viulinu o biancu, chì si spannani di branu. I casci sò stretti è liniari, furmendu una rusetta à a basa di a pianta. U picciolu hè smilzu è misura di regula trà 5 è 15 centimi d'altura.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè endemica di u righjonu mediterraniu, ind'edda si trova par u più in i paesi di u circondu di u mari Tarraniu, tali a Spagna, l'Italia, a Grecia è a Turchia. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Africa subrana, com'è u Maroccu è l'Algiria.

Romulea columnae hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Romulea columnae hè una pianta vivaci chì cresci in ambienti varii tali i pratulini, i prata è i zoni pitricosi. Prifirisci i terri beddi assiccati è assuliati. 'Ssa spezia si ripraduci par u più da a furmazioni di bulbi suttarranii, chì si multiplicheghjani à u filu di l'anni. A fiuritura hà locu di branu, quandu i fiurareddi culuriti appariscini in cima à u picciolu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Romulea columnae hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Romulea bulbocodium var. columnae. Hè stata discritta par a prima volta da u butanistu francesu Jean-Baptiste Lamarck in u 1791. U genaru Romulea cumprendi circa 100 spezii, scumpartuti par u più in Africa suttana è in u mari Tarraniu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Romulea columnae ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni induva 'ssa pianta hè prisenti, sò nicissarii par prisirvà a so diversità genetica è u so ecusistema.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]