Romulea columnae
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Romulea columnae | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Classa | Polypodiopsida | ||||
| Divisioni | Tracheophyta | ||||
| Sottudivisioni | Spermatophytes | ||||
| Ordini | Asparagales | ||||
| Famiglia | Iridaceae | ||||
| Genaru | Romulea | ||||
| Nomu binuminali | |||||
| Romulea columnae Carl Linnaeus, 1753 | |||||
Romulea columnae hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Iridaceae.
Discrizzioni
[mudificà | edità a fonte]Romulea columnae hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Iridaceae. Si caratterizeghja da i so fiurareddi di culori viulinu o biancu, chì si spannani di branu. I casci sò stretti è liniari, furmendu una rusetta à a basa di a pianta. U picciolu hè smilzu è misura di regula trà 5 è 15 centimi d'altura.
Ripartizioni
[mudificà | edità a fonte]'Ssa spezia hè endemica di u righjonu mediterraniu, ind'edda si trova par u più in i paesi di u circondu di u mari Tarraniu, tali a Spagna, l'Italia, a Grecia è a Turchia. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Africa subrana, com'è u Maroccu è l'Algiria.
Biulugia
[mudificà | edità a fonte]Romulea columnae hè una pianta vivaci chì cresci in ambienti varii tali i pratulini, i prata è i zoni pitricosi. Prifirisci i terri beddi assiccati è assuliati. 'Ssa spezia si ripraduci par u più da a furmazioni di bulbi suttarranii, chì si multiplicheghjani à u filu di l'anni. A fiuritura hà locu di branu, quandu i fiurareddi culuriti appariscini in cima à u picciolu.
Tassunumia
[mudificà | edità a fonte]Romulea columnae hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Romulea bulbocodium var. columnae. Hè stata discritta par a prima volta da u butanistu francesu Jean-Baptiste Lamarck in u 1791. U genaru Romulea cumprendi circa 100 spezii, scumpartuti par u più in Africa suttana è in u mari Tarraniu.
Cunsirvazioni
[mudificà | edità a fonte]Bench'è Romulea columnae ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni induva 'ssa pianta hè prisenti, sò nicissarii par prisirvà a so diversità genetica è u so ecusistema.
Rifarimenti
[mudificà | edità a fonte]- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Romulea columnae annantu à Wikimedia Commons.