Romiccia

À prupositu di Wikipedia
A romiccia
rumex crispus
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Caryophyllales
Famiglia Polygonaceae
Genaru Rumex
Nomu binuminali
rumex crispus
Linnaeus, 1753
A romiccia

A romiccia (Rumex crispus) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Polygonaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A romiccia hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Polygonaceae. Si distingue da e so casce verde è lungarine, chì prisentanu lati ondulati è crisputi. I piccioli di 'ssa pianta ponu aghjunghje un'altezza di 1 metru è sò à spessu ramificati. I fiori di Rumex crispus sò chjuchi è verdi, ragruppati in gaspe dense.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A ròmiccia hè originaria d'Europa, ma s'hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu u trova in particulare in America suprana, in Asia è in Australia. 'Ssa pianta cresce di regula in e pratuline, i campi, i bordi di stradone è i terreni abbandunati. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in numerosi posti per causa di a so capacità à diffonde si prestu.

A romiccia hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A romiccia hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. I granelli sò spergugliati da u ventu o da l'acqua, ciò chì cuntribuisce à a so larga ripartizione geugrafica. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò produce numerose granelli in una sola staghjone. Hè ancu capace à prupagà si per via di e so radiche, furmendu cusì culonie dense.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Rumex crispus hè u nome scentificu accittatu per 'ssa pianta. Esiste eppuru d'altri sinonimi usati per designà la, tali Rumex acutus, Rumex angiocarpus è Rumex crispatus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A romiccia hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione di u mondu. A so capacità à prupagà si prestu è à culunizà nuvelli ambienti pò caghjunà una cuncurrenza incù e spezie indigene. In certi posti, misure di cuntrollu sò messe in ballu per limità a so prupagazione. Eppuru, 'ssa pianta hè ancu usata à fine medicinale, in particulare per e so pruprietà diuretiche è lassative.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

A romiccia hè chjamata a rumiccia in u sartinesu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]