Robinia

À prupositu di Wikipedia
A robinia
Robinia pseudoacacia
Classifica scientifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Robinias
Nomu binuminale
Robinia pseudoacacia
Linnaeus, 1753

A robinia (Robinia pseudoacacia) hè una spezia d'arburu di a famiglia di e Fabaceae.[1]

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

E spine di a robinia

A robinia hè un arburu chì pò ghjunghje sin'à 20 o ancu 30 metri per 1 metru di diamitru. Face à spessu e calature è forma i buschetti qualchì volta invadenti. U fustu grisgiu brunu hè à spessu doppiu incù una curteccia spessa prufundamente caravunata in u sensu longitudinale. E calature è ghjovani rami sò zimbrunute.

E casce, chì sò cadente, appariscenu tardi di veranu. Sò opposte à duie à duie, incù un grande numeru (da 9 à 23) di piccule fugliole ovale.

I fiori chì sbuccianu trà maghju è ghjugnu sò bianche, in gaspe pindente profumate è melifere, è longhe da 10 à 25 cm. A robinia hè un'impurtante pianta melifera ma a secrezione di nettaru ùn hè abundante ch'è da una timperatura superiore à 20 C è hè arristata da e timperature basse è da a piova.

I frutti sò guaine sciacciate, longhe da 7 à 12 cm, chì cuntenenu 4 à 12 granelli bruni da sei à sette millimetri di longu incù un tegumentu assai duru. Fermanu fissati à l'arburu bellu dopu a caduta di e casce.

I ghjovani arburi sò à spessu zimbrunuti, ma accade suvente ch'è l'arburi maturi ùn aghjenu micca spine.

Distribuzione è ambiente[mudificà | edità a fonte]

A robinia hè nativa di u livante di i Stati Uniti, ma l'aria di ripartizione d'origine esatta ùn hè micca cunnisciuta incù accuratezza chì l'arburu hè statu cultivatu è si trova à i ghjorni d'oghje annantu à tuttu u cuntinente, in i 48 stati inferiori, u livante di u Canada è a Colombia Britannica. L'aria di ripartizione nativa seria cumposta di duie pupulazione distinte, una cintrata annantu à l'Appalache, da a Pennsilvania à u nordu di a Georgia, è l'altra, à punente, intornu à l'altupianu d'Ozark è di i monti Ouachita in Arkansas, Oklahoma è Missouri.

L'aria di ripartizione attuale di a robinia hè stata stesa da l'omu, l'arburu essendu statu distribuitu per l'accunciamentu lucale è cumprende avà u Pacchistanu, l'India, l'Australia, u Canada, a China, l'Europa, l'India, l'Africa Suttana è Suprana, e rigione timperate d'Asia, di Nova Zelanda è d'America Suttana.

A robinia hè un esempiu interessante di a manera chì una spezia vegetale pò esse cunsiderata cum'è invadente, ancu annantu à u cuntinente chì ne hè originaria. Per indettu, in u punente di i Stati Uniti, a rigione di a Nuvella Ingliterra, u nordu di a California è u Midwest, a robinia hè cunsiderata cum'è una spezia invadente.

Tussicità[mudificà | edità a fonte]

A curteccia, e casce è u legnu sò tossichi per l'umani è u bestiame. I cumpunenti impurtanti di a pianta sò a tossalbumine pettirossu, chì perde a so tussicità quand'ella hè scaldata, è a robinina, un glucoside chì ùn hè micca tossicu.

I cavalli chì cunsumanu a pianta mostranu i segni d'anoressia, di depressione, d'incuntinenza, di coliche, di dibulezza è d'aritmia cardiaca. I sintumi si manifisteghjanu di solitu circa un'ora dopu u cunsumu, è un'attinzione veterinariu immediata hè necessaria.

Cultura[mudificà | edità a fonte]

E guaine di a robinia

A robinia hè un arburu piunieru di crescita rapida (1,5 m di altura è 2 cm di diamitru da u prima annu). Li bastani i terreni povari ch'è ellu arricchisce, fissendu l'azotu da e so radiche. Priferisce i terreni freschi, poveri in calcariu, ma li ponu cuvene i terreni secchi. Ùn cresce micca in i terreni troppu umiti è annantu à e terre arzillose cumpatte. Arburu eliofilu, teme l'ombra ma supporta bè a cutrura.

Per causa di u so sistemu racinaire radiale assai superficiale, ùn pò esse trapiantatu ch'è quand'ellu hè ghjovanu. Per le stesse raghjone, l'arburu supporta male i forti venti. A robinia supporta abbastanza male a taglia sivera è a sgambunera.

In u mondu sanu, a superficia cultivata hè passata da 227000 à 3264 000 ettari trà u 1958 è u 1986, vene à dì più di deci di più. Incù 3, 2 milioni d'ettari in u mondu, hè a terza essenza di frunduti di piantazione dopu u piobbu è l'ocalitu.

Legnu[mudificà | edità a fonte]

L'aspettu di una taula di robinia
Robinia pseudoacacia

U legnu hè assai duru, essendu unu di i più legni duri in America Suprana. Hè assai resistente à l'infracicatura è durevule, ciò chì u rende assai prigiatu per i mobuli, i rivestimenti di terra, i piottuli di chjuditura è e piccule imbarcazione. E tavule tagliate di frescu è umite anu un'odore sgradevule chì sparisce incù u tempu. In i Paesi Bassi è in altre parte di l'Europa, a robinia hè unu di l'arburi lucali i più resistenti à l'infracicatura, è i prugetti anu cuminciatu à limità l'usu di u legnu trupicale, prumuvendu stu arburu è criendu piantazione. I flavonoidi chì sò prisenti in u core di u legnu permettenu à u legnu di durà più di 100 anni in a terra.

A robinia hè assai apprizziata cum'è legnu di scaldamentu per e stufe da legnu. Brusgia pianu pianu, incù pocu fiara o fume, è hà un cuntenutu termicu più altu ch'è ogni altra spezia chì spinghje largamente in u Livante di i Stati Uniti, paragunevule à u cuntenutu termicu di l'antracite. Per ottene migliori risultati, duveria esse cunditu cum'è ogni altru legnu, ma a robinia hè dinù populare per via di a so capacità à brusgià ancu quand'è ellu hè infusu.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese è in francese.