Vai al contenuto

Riparia riparia

À prupositu di Wikipedia
Riparia riparia
Riparia riparia
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Hirundinidae
Generu Riparia
Nome binuminale
Riparia riparia
Carl Linnaeus, 1758

Riparia riparia hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di l'Hirundinidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Riparia riparia hè una spezia d'acellu appartinendu à a famiglia di l'Hirundinidae. Stu acellu misura à l'incirca 12 centimi di lunghezza è pesa trà 15 è 20 grammi. Pussede un piumaghju brunu annantu à u ventre è l'ale, mentre ch'è u so corpu hè di culore biancu. U so bizzicu hè cortu è pinzutu, adattu à u so rigimu alimintare cumpostu per u più d'insetti.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Riparia riparia hè una spezia migratrice prisente in numerosi rigione di u mondu. Omu u trova in Europa, in Asia, in Africa è in America suprana. Priferisce l'ambienti vicinu à i corsi d'acqua, tali e vadine, i lavi è i paduli. Eppuru, si pò ancu adattà à altri ambienti, tali e zone custiere è e terre agricule.

Riparia riparia hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Riparia riparia hè un acellu assai agile è rapidu in bulu. Hè capace à tuffà in acqua per chjappà pesci. Custruisce u so nidu in tunelli scavati in e sponde di e vadine o scugliere. A femina dipone di regula trà 4 è 6 ovi, ch'ella incuba durante circa duie simane. I dui parenti participeghjanu à l'allevu di i ghjovani acelli.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Riparia riparia appartene à a famiglia di l'Hirundinidae, chì ragruppa diversi tipi di rundinelle. U so nome scentificu hè Riparia riparia. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Alcedo riparia è Ceryle riparia.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Riparia riparia hè una spezia relativamente sparta è a so pupulazione hè cunsiderata cum'è stabile. Eppuru, certe minacce pesanu annantu à 'ssa spezia, in particulare a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à a polluzione di i corsi d'acqua. E misure di cunsirvazione sò messe in ballu in certi lochi per pruteghje 'ssa spezia, tale a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]