Rhinolophus ferrumequinum

À prupositu di Wikipedia
Rhinolophus ferrumequinum
Rhinolophus ferrumequinum
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Classa Mammalia
Ordini Chiroptera
Famiglia Rhinolophidae
Genaru Rhinolophus
Nomu binuminali
Rhinolophus ferrumequinum
Johann Christian Daniel von Schreber, 1774

Rhinolophus ferrumequinum hè una spezia di sora pinnuta chì faci parti di a famiglia di i Rhinolophidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Rhinolophus ferrumequinum hè una spezia di sora pinnuta appartinendu à a famiglia di i Rhinolophidae. Si distingui par via di a so taglia abbastanza grandi frà i sori pinnuti auropei, incù una largura pudendu aghjunghja 40 centimi. U so pilamu hè brunu scuru, guasgi neru, è a so faccia hè carattarizata di un nasu à forma di farru à cavaddu, da induva u so nomu scentificu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Rhinolophus ferrumequinum hè prisenti in parti assà di l'Auropa, da u punenti di a Russia à u punenti di a Francia è di a Spagna. Omu u trova ancu in certi righjoni d'Africa subrana è di u Mediu Urienti. 'Ssa spezia priferi l'ambienti furistieri, ma pò ancu essa ussirvata in i zoni di buschettu è i parchi urbani.

Rhinolophus ferrumequinum hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U Rhinolophus ferrumequinum hè una spezia nutturna chì si ciba par u più d'insetti bulanti, tali i sbarabattuli di notti è i culeottari. Faci usu di u so sistemu di eculucalisazioni suffisticatu par lucalizà i so predi in l'oscurità. 'Ssa sora pinnuta hè cunnisciuta pà i so longhi migrazioni staghjuneschi, parcurrendu à spessu cintunari di chilomitri trà i so arii d'invernamentu è di ripruduzioni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Rhinolophus ferrumequinum apparteni à u genaru Rhinolophus, chì ragruppa parechji spezii di sori pinnuti cù u nasu à farru à cavaddu. uSinonimi scentifichi apradati pà disignà 'ssa spezia cumprendini Rhinolophus euryale è Rhinolophus mehelyi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U Rhinolophus ferrumequinum hè classificatu com'è una spezia di priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, di l'usu di pisticidii è di a pirturbazioni caghjunata da l'attività umani. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i siti di ripruduzioni è l'educazioni di u publicu annantu à l'impurtanza di i chauves-souris, sò nicissarii pà assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia affascinanti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-Y. Courtois, D. Rist & G. Beuneux Les chauves-souris de Corse, Albiana, 2011

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Courtois, Rist & Beuneux (2011).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]