Reseda lutea

À prupositu di Wikipedia
Reseda lutea
Reseda lutea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Resedaceae
Genaru Reseda
Nomu binuminali
Reseda lutea
Carl Linnaeus, 1753

Reseda lutea hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Resedaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Reseda lutea hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Resedaceae. Si distingui da a so taglia media, aghjunghjendu di regula trà 30 è 80 centimi d'altezza. I so piccioli sò ritti, ramificati è appena pilosi. I casci sò alterni, lungarini è dintati, d'un verdi vivu. I fiora di Reseda lutea sò chjuchi, giaddi è ragruppati in gaspi terminali. Sgaghjani un prufumu aggradevuli è sò inamacati da l'insetti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Reseda lutea hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i pratulini, l'arici di furesti, i ricci è i tarreni abbandunati. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Asia è d'Africa subrana. 'Ssa pianta hè stata intradutta in altri parti di u mondu, in particulari in America subrana, ind's'hè naturalizata in certi righjoni.

Reseda lutea hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Reseda lutea hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da maghju à sittembri, siont'è i cundizioni climatichi. I fiora sò ermafruditi, ciò chì significheghja ch'eddi pussedini à tempu di l'organi masci è femini. Pruducini dopu frutti sottu forma di capsuli cuntinendu numarosi graneddi. A dispersioni di i graneddi hè assicurata da u ventu è l'animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Reseda lutea apparteni à u genaru Reseda, chì ragruppa à l'incirca 80 spezii di pianti arbacei. Certi sinonimi di Reseda lutea sò Reseda luteola è Reseda lutea var. luteola.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Reseda lutea ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè abbastanza cumuna in a so aria di ripartizioni naturali è a so pupulazioni pari stabuli. Eppuri, certi pratichi agriculi intinsivi è l'urbanisazioni criscenti poni caghjunà una diminuzioni di u so ambienti. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti è di prumova a so cunsirvazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]