Ranunculus arvensis

À prupositu di Wikipedia
Ranunculus arvensis
Ranunculus arvensis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Ranunculus
Nomu binuminali
Ranunculus arvensis
Carl Linnaeus, 1753

Ranunculus arvensis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus arvensis hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. Si distingui da u so picciolu rittu, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò prufundamenti frastagliati è di culori verdi scuru. I fiora di 'ssa spezia sò di piccula taglia, d'un giaddu vivu è ragruppati in infiuriscenzi terminali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus arvensis hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in Francia, in Alimagna, in Italia, in iSpagna, in Russia è in Turchia. 'Ssa pianta hà ancu stata intradutta in certi righjoni d'America subrana, ind'edda s'hè naturalizata.

Ranunculus arvensis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus arvensis hè una pianta adatta à i mezi aparti è assuliati tali i pratulini, i campi cultivati è i bordi di stradeddi. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati. 'Ssa spezia si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu è l'animali. A fiuritura hà locu da maghju à sittembri, è i frutti cuntinendu i graneddi si formani dopu à a ficundazioni di i fiora.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus arvensis apparteni à u genaru Ranunculus. Frà i sinonimi di 'ssa spezia, si pò cità Ranunculus segetum, Ranunculus arvensis var. segetum è Ranunculus arvensis subsp. segetum.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus arvensis hè una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata è ùn faci l'ughjettu di nisciuna misura di cunsirvazioni spicifica. Eppuri, certi pratichi agriculi intinsivi poni affittà u so ambienti è a so pupulazioni. Hè dunqua impurtanti di vighjà à prisirvà i mezi naturali induva 'ssa pianta si sviluppa cù u fini di garantiscia a so perennità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]