Ranunculus acris

À prupositu di Wikipedia
Ranunculus acris
Ranunculus acris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Ranunculus
Nomu binuminali
Ranunculus acris
Carl Linnaeus, 1753

Ranunculus acris hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus acris hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. Si distingui da i so fiora giaddi vivi è i so fogli verdi prufundamenti frastagliati. Ranunculus acris pò aghjunghja un'altezza da 30 à 90 centimi è fiuriscini di regula da maghju à aostu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma hè stata intradutta in numarosi righjoni di u mondu par via di a so pupularità urnamintali. Omu a trova à spessu in i pratulini, i pasciali, l'arici di furesti è i zoni umiti. Ranunculus acris hè una pianta mori adattevuli è pò pruspirà in una grandi varietà di cundizioni ambiintali.

Ranunculus acris hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus acris hè una pianta à fiuritura prumaticcia chì attira numarosi insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli, grazia à i so fiora ricchi di nettaru. I graneddi di 'ssa pianta sò spargugliati da u ventu è poni ancu essa traspurtati da l'animali. Ranunculus acris si ripraduci à tempu par via di graneddi è par via di rizomi suttarranii, ciò chì li parmetti di furmà culonii densi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U nomu scentificu di 'ssa pianta hè Ranunculus acris. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Ranunculus bulbosus, Ranunculus pratensis è Ranunculus stevenii. 'Ssi sinonimi sò stati usati in u passatu pà disignà variazioni rigiunali o sottuspezii di Ranunculus acris.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Ranunculus acris hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia pà a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni umiti induva 'ssa pianta pruspera, cù u fini di garantiscia a so prisirvazioni è a so perennità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]