Quercus pubescens

À prupositu di Wikipedia
Quercus pubescens
Quercus pubescens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fagales
Famiglia Fagaceae
Genaru Quercus
Nomu binuminali
Quercus pubescens
Carl Linnaeus, 1753

Quercus pubescens hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fagaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Quercus pubescens hè una spezia d'arburi appartinendu à a famiglia di i Fagaceae. Hè carattarizatu da u so frundamu parsistenti è i so rami sparti. I casci di Quercus pubescens sò uvali, incù una suparficia supiriori verdi scuru è una suparficia infiriori cuparta di pela fini. A ghjandi prudutta da 'ssu arburi hè chjuca è t'hà una forma uvoida.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Quercus pubescens hè urighjinariu d'Auropa, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i righjoni mediterranii, ma pò ancu essa ussirvatu in altri parti di l'Auropa, in particulari in Francia, in Italia, in iSpagna è in Grecia. Priferi i terri calcarii è i climi caldi è secchi.

Quercus pubescens hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Quercus pubescens hè un arburi à crescita lenta chì pò aghjunghja un'altezza da 20 à 25 metri. Fiurisci di branu, pruducendu tramuli masci è tramuli femini. L'impullinazioni hè par u più assicurata da u ventu. I ghjandi maturani di vaghjimu è sò spargugliati da l'animali, tali i scurrioli è l'aceddi, chì si nutriscini di i so graneddi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Quercus pubescens apparteni à u genaru Quercus, chì ragruppa numarosi spezii d'arburi. U so nomu scentificu cumplettu hè Quercus pubescens Willd. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi Quercus humilis Mill., Quercus lanuginosa Lam. è Quercus tomentosa Moench.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Quercus pubescens hè una spezia chì ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Hè largamenti spartu in a so aria di ripartizioni naturali ed hè à spessu usatu in l'accunciamentu paisaghjisticu par via di a so biddezza è di a so risistenza. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a disfuristazioni è a frammintazioni di u so ambienti. Hè dunqua impurtanti di vighjà à a cunsirvazioni di 'ssi arburi è di u so ambienti naturali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]