Quaglia (spezia)

À prupositu di Wikipedia
Coturnix coturnix
A quagliula cumuna
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Galliformes
Famiglia Phasianidae
Genaru Coturnix
Nomu binuminali
Coturnix coturnix
Carl Linnaeus, 1758

A quagliula cumuna (Coturnix coturnix) hè una spezia di aceddu chì faci parti di a famiglia di i Phasianidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A quagliula cumuna hè un picculu aceddu terraniu di a famiglia di i Phasianidae. Misura circa 17 à 20 cm di longa è pussedi una largura da 34 à 38 cm. U masciu hà u spinu brunu strisciatu di neru è di bisgiu, u senu russicciu è una tacca nera annantu à u baveddu. A femina hè più terna, incù un piumaghju brunu strisciatu di bisgiu è una tacca chjara annantu à a vola.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A quagliula cumuna hè prisenti in una vasta zona chì si stendi da l'Auropa uccidentali è u nordupunenti di l'Africa sinu à l'Asia cintrali. Hè migratrici è inverna in Africa subsahariana è in u sudu di l'Asia. In Auropa, omu a trova in i pratulini, i campi di biada è i zoni cultivati, ma pò ancu friquintà i tarreni abandunati è l'arici di i furesti.

A quagliula cumuna hè prisenti in Corsica.[1] Esisti in Corsica una sottuspezia endemica: Coturnix coturnix corsicana.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A quagliula cumuna hè un aceddu insettivoru chì si nutrisci par u più di griddacci, di griddi, di culeuttari è di larvi. Pò ancu cunsumà i graneddi è i frutti. A staghjoni di ripruduzioni si svoglii da maghju à lugliu. A femina faci trà 8 è 12 ova in un nidu custruitu in pianu, à spessu in un campu di biada. I piuleddi sò nidifughi è chettani u nidu un ghjornu dopu à a sbucciata. Sò capaci à bulà à l'ità di 3 sittimani.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Coturnix coturnix apparteni à a famiglia di i Phasianidae è à u genaru Coturnix. I sinonimi evintuali sò : Perdix coturnix Linnaeus, 1758, Tetrao coturnix (Linnaeus, 1758).

Esistini parechji sottuspezii di Coturnix coturnix:

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A quagliula cumuna hè classificata com'è priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, i so pupulazioni ani cunnisciutu una calata in certi righjoni, in particulari in Auropa uccidentali. I principali minacci pà a quagliula cumuna sò a perdita d'ambienti divuta à l'intinsificazioni di l'agricultura è l'usu di pisticidii.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Liami[mudificà | edità a fonte]

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]