Porphyrio porphyrio

À prupositu di Wikipedia
Porphyrio porphyrio
Porphyrio porphyrio
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Gruiformes
Famiglia Rallidae
Generu Porphyrio
Nome binuminale
Porphyrio porphyrio
Carl Linnaeus, 1758

Porphyrio porphyrio hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di i Rallidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Porphyrio porphyrio hè un grande acellu acquaticu di a famiglia di i Rallidae. Si distingue da u so piumaghju d'un turchinu prufondu è a so taglia impunente, varchendu quella d'una ghjallinetta. U so bizzicu rossu rossu è e so zampe rosse cumplettanu a so apparenza distintiva. I ghjovani sò più terni, prisintendu una culurazione grisgiogna.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Porphyrio porphyrio hè prisente in parte assai di l'Europa meridiunale, in particulare in a penisula iberica, in Francia, in Italia è in Grecia. Hè dinù prisente in Africa suprana è in Asia occidentale, sinu à l'Iranu.

Porphyrio porphyrio hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Porphyrio porphyrio friquenta e zone umite, tale i paduli, i stagni è i bordi di vadine. Hè un eccellente nutadore è ciuttadore, ma pò dinù marchjà annantu à a terra, à spessu appullatu annantu à i piccioli di e piante acquatiche. U so rigimu alimintare hè cumpostu da invertebrati, pesci, ranochje è piante acquatiche.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Porphyrio porphyrio hè una spezia monotipica, ùn pussidendu micca sottuspezie ricunnusciute.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Porphyrio porphyrio hè classificatu cum'è spezia di minimu cuncernu da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, hè minacciatu da a distruzzione di u so ambiente è a polluzione di l'acque.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]