Ponera testacea

À prupositu di Wikipedia
Ponera testacea
Ponera testacea
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordine Hymenoptera
Famiglia Formicidae
Generu Ponera
Nome binuminale
Ponera testacea
Julius Roger, 1859

Ponera testacea hè una spezia di furmicula chì face parte di a famiglia di e Formicidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Ponera testacea hè una spezia di furmicula appartinendu à a famiglia di e Formicidae. L'uparaghje di 'ssa spezia misuranu à l'incirca 4 à 5 millimetri di lunghezza. Anu un culore brunu o russicciu è un corpu lisciu è lampante. E mandibule sò corte è robuste, adatte per a cattura di prede. L'antenne sò cumposte da 12 sigmenti è sò appena cubite. E zampe sò relativamente corte è munite di sgrinfie spinose.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Ponera testacea hè una spezia endemica di e rigione trupicale è subtrupicale. Omu a trova per u più in Africa, in particulare in Africa di u Punente è in Africa cintrale. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia, cum'è l'India è a Malesia. 'Ssa spezia priferisce l'ambienti furestieri, ma pò ancu esse ossirvata in i giardini è e zone urbane.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

E culonie di Ponera testacea sò abbastanza chjuche, cuntendu di regula une poche di centinare d'individui. L'uparaghje sò rispunsevule di a ricerca di cibu, di a custruzzione è di l'intrattenimentu di u nidu, è ancu di a prutezzione di a culonia. Si cibanu per u più d'insetti morti, di picculi invertebrati è di nettare. E maestre sò rispunsevule di a riproduzione è ponu campà parechje anni.

Ponera testacea hè prisente in Corsica.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Ponera testacea hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Ponera coarctata. 'Ssa spezia hè stata discritta per a prima volta in 1858 da l'entomologu britannicu Frederick Smith. Appartene à u generu Ponera, chì ragruppa parechje spezie di furmicule.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A cunsirvazione di Ponera testacea ùn hè micca stata in particulare studiata. Eppuru, datu a so ripartizione geugrafica relativamente larga, 'ssa spezia ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di a disfuristazione, pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di piglià misure di cunsirvazione per prisirvà e pupulazione di Ponera testacea è u so ambiente.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Rumsaïs B., Colindre L., Wegnez P., Galkowski C. & Colin T., Atlante di e furmicule di Corsica, Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2018

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Rumsaïs è altri (2018).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]