Ponera testacea
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Ponera testacea | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Animalia | ||||
| Imbrancamentu | Arthropoda | ||||
| Classa | Insecta | ||||
| Ordine | Hymenoptera | ||||
| Famiglia | Formicidae | ||||
| Generu | Ponera | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Ponera testacea Julius Roger, 1859 | |||||
Ponera testacea hè una spezia di furmicula chì face parte di a famiglia di e Formicidae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]Ponera testacea hè una spezia di furmicula appartinendu à a famiglia di e Formicidae. L'uparaghje di 'ssa spezia misuranu à l'incirca 4 à 5 millimetri di lunghezza. Anu un culore brunu o russicciu è un corpu lisciu è lampante. E mandibule sò corte è robuste, adatte per a cattura di prede. L'antenne sò cumposte da 12 sigmenti è sò appena cubite. E zampe sò relativamente corte è munite di sgrinfie spinose.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]Ponera testacea hè una spezia endemica di e rigione trupicale è subtrupicale. Omu a trova per u più in Africa, in particulare in Africa di u Punente è in Africa cintrale. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia, cum'è l'India è a Malesia. 'Ssa spezia priferisce l'ambienti furestieri, ma pò ancu esse ossirvata in i giardini è e zone urbane.
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]E culonie di Ponera testacea sò abbastanza chjuche, cuntendu di regula une poche di centinare d'individui. L'uparaghje sò rispunsevule di a ricerca di cibu, di a custruzzione è di l'intrattenimentu di u nidu, è ancu di a prutezzione di a culonia. Si cibanu per u più d'insetti morti, di picculi invertebrati è di nettare. E maestre sò rispunsevule di a riproduzione è ponu campà parechje anni.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]Ponera testacea hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Ponera coarctata. 'Ssa spezia hè stata discritta per a prima volta in 1858 da l'entomologu britannicu Frederick Smith. Appartene à u generu Ponera, chì ragruppa parechje spezie di furmicule.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]A cunsirvazione di Ponera testacea ùn hè micca stata in particulare studiata. Eppuru, datu a so ripartizione geugrafica relativamente larga, 'ssa spezia ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di a disfuristazione, pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di piglià misure di cunsirvazione per prisirvà e pupulazione di Ponera testacea è u so ambiente.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Rumsaïs B., Colindre L., Wegnez P., Galkowski C. & Colin T., Atlante di e furmicule di Corsica, Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2018
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Rumsaïs è altri (2018).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Ponera testacea annantu à Wikimedia Commons.