Polypogon maritimus

À prupositu di Wikipedia
Polypogon maritimus
Polypogon maritimus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Polypogon
Nomu binuminali
Polypogon maritimus
Carl Linnaeus, 1753

Polypogon maritimus hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Polypogon maritimus hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si caratterizeghja da piccioli fini è ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so casci sò liniari, stretti è appena arrulati, misurendu trà 5 è 15 centimi di longu. L'infiuriscenzi sò spighi cumpatti, di forma cilindrica, cumposti da fiurareddi disposti in spighetti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè par u più prisenti in i righjoni custieri è i zoni umiti di i righjoni mediterranii. Omu a trova ancu in certi parti di l'Africa subrana, di l'Asia uccidentali è di l'Auropa miridiunali. Polypogon maritimus priferi i terri saliti è l'ambienti custieri, tali i duni di rena è i salini.

Polypogon maritimus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Polypogon maritimus hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A so fiuritura hà locu da maghju à lugliu, pruducendu spighi di fiora virdicci. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni firmà campivi mentri parechji anni. 'Ssa spezia hè bè adatta à i cundizioni ambiintali difficiuli di i zoni custieri, in particulari à a salinità elevata di a terra.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Polypogon maritimus hè ancu cunnisciutu sottu à u nomu scentificu di Polypogon monspeliensis subsp. maritimus. Esisti ancu sinonimi tali Apera maritima è Apera maritima subsp. maritima. 'Ssa spezia faci parti genaru Polypogon, chì cumprendi parechji altri spezii d'arbi annuali o vivaci.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Polypogon maritimus ùn sii micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata, hè impurtanti di prisirvà u so ambienti naturali. L'attività umani tali l'urbanisazioni, l'inguinamentu è a distruzzioni di i zoni custieri poni avè un impattu negativu annantu à 'ssa pianta. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni umiti è a sinsibilisazioni à l'impurtanza di a biudiversità, sò escinziali pà assicurà a sopravvivenza di Polypogon maritimus è d'altri spezii chì dipendini di 'ssi ambienti spicifichi.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]