Polypodium interjectum

À prupositu di Wikipedia
Polypodium interjectum
Polypodium interjectum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Pteridophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Polypodiales
Famiglia Polypodiaceae
Genaru Polypodium
Nomu binuminali
Polypodium interjectum
Carl Linnaeus, 1753

Polypodium interjectum hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Polypodiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Polypodium interjectum hè una spezia di filetta appartinendu à a famiglia di i Polypodiaceae. Si caratterizeghja da i so frondi parsistenti, chì poni aghjunghja una lunghezza da 30 à 60 centimi. I frondi sò divisi in parechji sigmenti stretti è lungarini, dendu à a pianta un'apparenza diddicata è eleganti. I casci sò d'un verdi vivu è lampanti, ciò chì i rendi faciuli cunniscitoghji.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Polypodium interjectum hè urighjinariu d'Auropa, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i righjoni timparati, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia è in Grandi Brittagna. 'Ssa spezia hè ancu stata intradutta in certi righjoni d'America subrana.

Polypodium interjectum hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Polypodium interjectum hè una filetta terrania chì cresci di regula annantu à i terri umiti è ricchi di materia urganica. Priferi i zoni adumbrati, tali i valdi è i vangarona. 'Ssa spezia si ripraduci par via di spori, chì sò libarati da i frondi maturi è spargugliati da u ventu. I spori ghjirmineghjani dopu par dà nascita à nuveddi pianti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Polypodium interjectum hè ancu cunnisciutu sottu u nomu di Polypodium vulgare var. interjectum. Esistini dinò sinonimi tali Polypodium vulgare subsp. interjectum è Polypodium vulgare f. interjectum. 'Ssi noma sò apradati par disignà variazioni di 'ssa spezia, chì poni prisintà diffarenzi murfulogichi minori.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Polypodium interjectum ùn hè micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva, pò custituiscia una minaccia par 'ssa spezia à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni naturali ind'si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]