Polygonia egea

À prupositu di Wikipedia
Polygonia egea
Polygonia egea
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Nymphalidae
Genaru Polygonia
Nomu binuminali
Polygonia egea
Pieter Cramer, 1775, 1851

Polygonia egea hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Nymphalidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Polygonia egea hè un sbarabattula appartinendu à a famiglia di i Nymphalidae. 'Ssa spezia si distingui par via di i so ali à i mutivi carattaristichi è i so culori vivi. L'ali antiriori sò di culori arancinu incù i tacchi neri è un'urlatura nera, mentri chì l'ali pustiriori prisentani una tinta brunu scuru incù i tacchi arancini è un'urlatura nera. A taglia di l'adultu varieghja trà 4 è 5 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Polygonia egea hè prisenti in parechji righjoni d'Auropa, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia, in Grecia è in Turchia. A parsona pò ancu truvà la in Africa subrana è in Asia Minori. 'Ssa spezia affizziuneghja particularamenti i loca buscosi, i giardini è i parchi.

Polygonia egea hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U ciculu di vita di Polygonia egea cumprendi quattru stadii distinti : l'ovu, u brucu, a crisalidi è l'adultu. A femina diponi i so ova annantu à i casci di l'olmi, chì custituiscini a principali fonti di nutrimentu pà i bruchi. I bruchi, di culori verdi incù spini, si cibani di i fogli d'olmu fintant'à aghjunghja a so taglia massima. Si trasformani dopu in crisalidi, ind'eddi subiscini una mitamurfosi prima di emerghja sottu à a forma di una sbarabattula adulta.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Polygonia egea hè ancu cunnisciuta sottu u nomu di Polygonia c-album egea. 'Ssa sottuspezia hè à spessu cunsidarata com'è una varianti di Polygonia c-album. Eppuri, certi affonti a classificheghjani com'è una spezia distinta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Polygonia egea ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè abbastanza sparta in a so aria di ripartizioni è benifizieghja di diversi ambienti prupizii à a so sopravvivenza. Eppuri, com'è altri sbarabattuli, pò essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua escinziali di prisirvà i zoni buscosi è i spazii verdi pà assicurà a cunsirvazioni di 'ssa spezia è di a so biudiversità assuciata.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]