Polygala vulgaris

À prupositu di Wikipedia
Polygala vulgaris
Polygala vulgaris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Pinopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Polygalaceae
Generu Polygala
Nome binuminale
Polygala vulgaris
Carl Linnaeus, 1753

Polygala vulgaris hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Polygalaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Polygala vulgaris hè una pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Polygalaceae. Hè caratterizata da e so fiurarelli viulini o rusulati, chì si ragruppanu in gaspe dense in cima à i so piccioli. E casce di 'ssa pianta sò ovale è disposte di manera altirnata longu à u picciolu. Polygala vulgaris pò aghjunghje un'altezza da 10 à 30 centimi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Polygala vulgaris hè una spezia largamente sparta in Europa, induv'ella hè prisente in numerosi paesi, in particulare in Francia, in Alimagna, in Spagna è in Italia. Omu a trova ancu in certe rigione d'Asia, d'Africa suprana è d'America suprana. 'Ssa pianta priferisce e terre umite è e pratuline, ma pò ancu cresce in i boschi è i scarsali.

Polygala vulgaris hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Polygala vulgaris hè una pianta vivace chì fiurisce di regula da maghju à sittembre. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'animali. I fiori di Polygala vulgaris sò ermafroditi, ciò chì significheghja ch'elli pussedenu à tempu organi masci è femine. Sò inamacati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Polygala vulgaris hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Polygala vulgaris L. o Polygala vulgaris var. vulgaris. Frà i sinonimi di 'ssa pianta, omu pò cità Polygala oxyptera DC., Polygala vulgaris var. oxyptera (DC.) Nyman è Polygala vulgaris var. grandiflora DC.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Polygala vulgaris hè una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, certe pupulazione di 'ssa pianta ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve Polygala vulgaris cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]