Poa trivialis

À prupositu di Wikipedia
Poa trivialis
Poa trivialis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Pinopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Poaceae
Generu Poa
Nome binuminale
Poa trivialis
Carl Linnaeus, 1753

Poa trivialis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Poaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Poa trivialis hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Poaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 100 centimi. E so casce sò lineare, longhe è strette, incù una guaina liscia. L'infiuriscenze sò spighe lene, cumposti da fiurarelli verdicci. I granelli sò chjuchi è ovali.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Poa trivialis hè originariu d'Europa, ma hè stata introdutta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in e pratuline umite, l'arici di fureste è e zone adumbrate. Hè ancu prisente in i giardini è i parchi.

Poa trivialis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta hè una spezia vivace, ciò chì significheghja ch'è ella pò vive parechji anni. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. A germinazione di i granelli si produce di regula di veranu. Poa trivialis priferisce e terre umite è ricche di materia organica. Hè capace à adattà si à sfarenti tipi di terre, ma priferisce e terre appena acide o neutre.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Poa trivialis hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Poa angustifolia, Poa compressa, Poa humilis, Poa laxa, Poa nemoralis, Poa pratensis var. trivialis, Poa trivialis var. humilis, Poa trivialis var. nemoralis.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Poa trivialis hè cunsiderata cum'è una spezia cumuna è largamente sparta. Ùn hè micca attualmente minacciata d'estinzione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione criscente, pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline umite è e zone adumbrate induve 'ssa pianta si sviloppa.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]