Poa alpina

À prupositu di Wikipedia
Poa alpina
Poa alpina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Poa
Nomu binuminali
Poa alpina
Carl Linnaeus, 1753

Poa alpina hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Poa alpina hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Misura di regula trà 10 è 30 centimi d'altura è pussedi fogli stretti è lungarini, d'un verdi scuru lampanti. I piccioli sò smilzi è addrizzati, purtendu infiuriscenzi à forma di pannochji leni, cumposti da fiurareddi bianchi o viuletti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Poa alpina hè una spezia endemica di i righjoni muntosi d'Auropa, d'Asia è d'America subrana. Si trova par u più in l'Alpi, i Pirenei, i Carpazi, i muntagni di Scandinavia, i muntagni Rucciosi è i muntagni custieri di u Pacificu. Spinghji in i pratulini alpini, i pitricaghji, i scogli è i terri umiti.

Poa alpina hè prisenti in Corsica ma hè poca cumuna.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Poa alpina hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svizzaru Albrecht von Haller in u 1768. Hè stata classificata in u genaru Poa, chì cumprendi circa 500 spezii di graminacei. Poa alpina hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Poa alpina var. vivipara, Poa alpina subsp. vivipara, Poa alpina subsp. alpina, Poa alpina var. alpina.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Poa alpina hè una pianta vivaci, ciò chì significheghja ch'edda campa parechji anni. Si ripraduci par u più in via sessuata, grazia à l'impullinazioni di i fiora da u ventu. I graneddi produtti sò lebbii è poni essa spargugliati annantu à longhi distanzi. A ghjirminazioni di i graneddi si produci di regula di branu, quandu i cundizioni sò favurevuli.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Poa alpina hè una spezia chì hè cunsidarata com'è essendu di priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, hè minacciata da a perdita di u so ambienti naturali divuta à l'espansioni di l'agricultura, di l'urbanisazioni è turisimu. Hè ancu vulnerevuli à i cambiamenti climatichi, chì poni affittà a dispunibilità di l'acqua è a tampiratura in i zoni alpini. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja 'ssa spezia, in particulari a prisirvazioni di u so ambienti naturali è a missa in piazza di prugrammi di gistioni pà i pupulazioni salvatichi.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]