Pluvialis apricaria

À prupositu di Wikipedia
Pluvialis apricaria
Pluvialis apricaria
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Charadriiformes
Famiglia Charadriidae
Generu Pluvialis
Nome binuminale
Pluvialis apricaria
Carl Linnaeus, 1758

Pluvialis apricaria hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Charadriidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Pluvialis apricaria hè un acellu di taglia media (28 cm di lunghezza) appartinendu à a famiglia di i Charadriidae. Hè cunnuscitoghju à u so prufilu robustu, u so piumaghju cuntrastatu, è a so dimarchja lenta. In piumaghju nuzziale, u masciu inarbureghja u spinu è i fianchi finamente tacchi di neru annantu à un fondu bisgiu duratu. A so testa hè nera incù un largu cigliu biancu, è u so corpu hè biancu puru. A femina hè più terna, incù un piumaghju brunicciu è un corpu più pichjulatu. I dui sessi spartenu listessu coda nera imbarrata di biancu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Pluvialis apricaria pussede una vasta area di ripartizione circumbureale, cuprendu l'inseme di l'Europa, l'Asia è l'America suprana. Si riproduce in e rigione boreale è muntose, nidifichendu sopra à terre sgaghjati tale e tundre è i scarsali umiti. Fora di u periodu di riproduzione, migra ver'di e rigione timperate è subtrupicale, inguernendu in e pratuline, i campi cultivati è l'estuarii.

Pluvialis apricaria hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Pluvialis apricaria hè un acellu migratore, percurrendu migliaie di chilomitri ogni annu. A so migrazione hè in rebbiu, li permittendu di prufittà successivamente d'istati boreali è australi. Hè per u più diurnu è si nutrisce d'insetti, di varmi è d'altri invertebrati ch'ellu caccia di terra marchjendu o bulichendu in a terra. Hè dinù cunnisciutu per a so tecnica di camuffamentu, induv'ellu si tene immobile, l'ale svolte è u bizzicu puntatu à l'inghjò, imitendu cusì una pitrucella o un pezzu di legnu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Pluvialis apricaria hè una spezia monotipica, vale à dì ch'ellu ùn prisenta nissuna sottuspezia ricunnusciuta. U so nome scentificu, Pluvialis apricaria, vene da u latinu apricaria chì significheghja si scialà si la à u sole. Hè dinù cunnisciutu sottu u nome di Pluvialis apricaria europeu o Pluvialis apricaria eurasiaticu.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Pluvialis apricaria hè una spezia cumuna è sparta, è ùn hè micca cunsideratu cum'è minacciatu à a scala mundiale. Eppuru, hè sottumessu à una certa prissione da a parte di l'attività umane, tale l'assiccamentu di e zone umite, l'usu di pesticidii, è l'inticciu incù veiculi. A cunsirvazione di 'ssa spezia passa per a prutezzione di i so ambienti di riproduzione è d'inguernamentu, è da a sensibilisazione di u publicu à i so bisogni.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]