Plecotus austriacus

À prupositu di Wikipedia
Plecotus austriacus
Plecotus austriacus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Classa Mammalia
Ordine Chiroptera
Famiglia Vespertilionidae
Generu Plecotus
Nome binuminale
Plecotus austriacus
Heinrich Kuhl, 1817

Plecotus austriacus hè una spezia di topu pinnutu chì face parte di a famiglia di e Vespertilionidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Plecotus austriacus hè una spezia di topu pinnutu appartinendu à a famiglia di e Vespertilionidae. Hè cunsideratu cum'è una di i più grandi topi pinnuti d'Europa, incù una largura pudendu aghjunghje 40 centimi. U so pilame hè brunu scuru annantu à u ventri, mentre ch'è u corpu hè più chjaru, andendu da brunu chjaru à u biancu crema. E so orechje sò abbastanza corte è attundate, incù una pellanzica alare chì si stende sinu à a basa di a coda.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Plecotus austriacus hè largamente spartu in Europa, da u sudu di a Scandinavia sinu à a penisula iberica è da u punente di a Francia sinu à l'Ucrania. Omu u trova ancu in certe rigione d'Asia cintrale. 'Ssa spezia priferisce l'ambienti furestieri, ma pò ancu esse ossirvata in e zone urbane, i parchi è i giardini.

Plecotus austriacus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Plecotus austriacus hè un animale nutturnu chì caccighjeghja per u più mentre a notte. Si nutrisce per u più d'insetti vulanti, tali e farfalle di notte, i culeotteri è e zinzale. Usa a so eculucalisazione per lucalizà e so prede in l'oscurità. Mentre a ghjurnata, si riposa in cavità d'arburi, bastimenti abbandunati o sapare.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U Plecotus austriacus hè statu discrittu per a prima volta da u naturalistu tedescu Johann Friedrich Gmelin in u 1788. Esistenu dinù i sinonimi per 'ssa spezia, tali Plecotus auritus austriacus è Plecotus auritus macrobullaris.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Plecotus austriacus hè classificatu cum'è una spezia di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, certe pupulazione lucale ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, di l'usu di pesticidii è di a pirturbazione caghjunata da l'attività umane. Misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di l'ambienti chjave è a sensibilisazione di u publicu, sò necessarie per assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia particulare.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-Y. Courtois, D. Rist et G. Beuneux Les chauves-souris de Corse, Albiana, 2011

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Courtois, Rist & Beuneux (2011).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]