Platanus orientalis
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Platanus orientalis | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Classa | Pinopsida | ||||
Divisione | Tracheophyta | ||||
Sottudivisione | Spermatophytes | ||||
Ordine | Proteales | ||||
Famiglia | Platanaceae | ||||
Generu | Platanus | ||||
Nome binuminale | |||||
Platanus orientalis Carl Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
Platanus orientalis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Platanaceae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]U Platanus orientalis hè un arburu maistosu appartinendu à a famiglia di e Platanaceae. Si distingue da u so fustu massicciu è a so curteccia chì si squama in larghe placche, lascendu apparisce un culore brunicciu. E so casce sò grande, palmate è prufundamente lubate, offrendu una bella tinta di culore verde scuru d'istate è trasfurmendu si in una magnificu culore duratu à l'auturnu. I fiori di u Platanus orientalis sò chjuchi è ragruppati in infiuriscenze pendente, mentre ch'è i so frutti sò achenii alati, disposti in gaspe.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]Originariu di u livante di u bacinu mediterraniu, Platanus orientalis hè largamente spartu in 'ssa rigione. Omu u trova in particulare in Turchia, in Grecia, in Iranu, in Iraccu è in Siria. Hà ancu statu introduttu in altre parte di u mondu, in particulare in Europa occidentale è in America suprana, induv'ellu hè apprizziatu per u so aspettu ornamentale.
Platanus orientalis hè prisente in Corsica.[1]
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]Platanus orientalis hè un arburu à crescita rapida, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 40 metri. Priferisce e terre ricche di nutrimenti è belle assiccate, ma si pò ancu adattà à cundizione menu favurevule. Hè capace à tullerà timperature estreme, andendu da - 20 C à 40 C. A so riproduzione si face in impullinazione cruciata, grazia à l'azzione di u ventu chì trasporta l'amacu d'un arburu à l'l'altru.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]Platanus orientalis appartene à u generu Platanus, chì ragruppa parechje spezie d'arburi scascianti. Hè qualchì volta cunfusu incù u Platanus occidentalis, ancu cunnisciutu sottu u nome di platanu d'America. Eppuru, 'sse duie spezie si distinguenu per via di caratteristiche morfulogiche specifiche, in particulare à u livellu di e so foglie è di i so frutti. Sinonimi di u Platanus orientalis inchjudenu Platanus ibridò, Platanus vulgaris è Platanus hispanica.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]Platanus orientalis hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Bench'ellu possi esse affittatu da a disfuristazione è a distruzzione di u so ambiente naturale, ferma abbastanza spartu in a so zona di ripartizione d'origine. Di più, a so pupularità in tantu chì arburu d'ornamentu cuntribuisce à a so prisirvazione, chì numerosi individui sò cultivati in parchi è giardini à traversu u mondu. Eppuru, hè impurtante di cuntinuà à surviglià u statu di e pupulazione selvatiche è di piglià misure di cunsirvazione apprupriate per assicurà a perennità di 'ssa spezia.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]Platanus orientalis annantu à Wikimedia Commons.