Pignuttella

À prupositu di Wikipedia
A pignuttella
Equisetum arvense
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Equisetophyta
Classa Equisetopsidaa
Ordine Equisetales
Famiglia Equisetaceae
Generu Equisetum
Nome binuminale
Equisetum arvense
Linnaeus, 1753

A Pignuttella (Equisetum arvense) hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Equisetaceae.[1]

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A pignuttella rampicheghja largamente incù i so rizomi smilzi chì si sforcanu liberamente è portanu i tuberculi. I piccioli sterili misuranu da 10 à 90 cm di altu è da 3 à 5 mm di diamitru, incù i sigmenti articulati di à l'incirca 2 à 5 cm di longu. Certi piccioli ponu avè sinu à 20 sigmenti. I rami solidi è simplici sò ascendenti o sparti, incù e guaine chì portanu i denti mitigati. I piccioli fertili bianchi sò di tessitura succulente, cù 10-25 cm d'altezza è 3-5 mm di diamitru. U conu misura 10 -40 mm di longu è 4-9 mm di largu. I piccioli fertili sò di solitu prumaticci è appariscenu à u principiu di u veranu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U tipu corologicu (zona d'origine) hè circumbureale, ma dinù eurasiaticu è nordamericanu. Equisetum arvense hè cumuna in e zone umite d'Europa è d'Asia. L'appellativu arvense denota a so prisenza in l'ambienti rurali, è difatti ùn hè micca raru di truvà la annantu à i terreni umiti micca cultivati o longu à i fussetti, ma dinù longu à i sciappali, in i mezi ruderali, è in e terre rinose è arzillose. U substratu priferitu hè à tempu calcariu è siliceu, incù un pH neutru. Inquantu à a distribuzione altitudinale, in muntagna, 'sse piante si trovanu sinu à 2000 m d'altitudine. Friquentanu dunque i piani di vegetazione seguenti : cullinare, muntagnolu è subalpinu.

A pignuttella hè prisente in Corsica.[2]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Equisetum arvense si riproduce à tempu per via di spori è per via di rizomi suttarranii. I spori sò liberati da i spurangi è spargugliati da u ventu. Quandu elli trovanu cundizione favurevule, i spori germineghjanu è danu nascita à picculi piantini. I rizomi suttarranii parmettenu à a pianta di prupagà si orizuntalamente è di furmà novi piccioli. 'Ssa spezia hè ancu capace à rigenerà si à parte da frammenti di piccioli tronchi.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Equisetum arvense hè stata discritta per a prima volta da Carl von Linné in 1753 in a so opera Species Plantarum. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Equisetum pratense, Equisetum boreale, Equisetum sylvaticum, Equisetum ramosissimum, Equisetum sylvaticum var. boreale.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Equisetum arvense hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di prioccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva, pò custituisce una minaccia pè certi pupulazione lucale. Hè dunque impurtante di priservà e zone umite è l'ambienti naturali induva 'ssa pianta pruspera.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in inglese è in talianu.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]