Pignuttella
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Equisetum arvense | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisione | Equisetophyta | ||||
Classa | Equisetopsidaa | ||||
Ordine | Equisetales | ||||
Famiglia | Equisetaceae | ||||
Generu | Equisetum | ||||
Nome binuminale | |||||
Equisetum arvense Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
A Pignuttella (Equisetum arvense) hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Equisetaceae.[1]
Descrizzione[mudificà | edità a fonte]
A pignuttella rampicheghja largamente incù i so rizomi smilzi chì si sforcanu liberamente è portanu i tuberculi. I piccioli sterili misuranu da 10 à 90 cm di altu è da 3 à 5 mm di diamitru, incù i sigmenti articulati di à l'incirca 2 à 5 cm di longu. Certi piccioli ponu avè sinu à 20 sigmenti. I rami solidi è simplici sò ascendenti o sparti, incù e guaine chì portanu i denti mitigati. I piccioli fertili bianchi sò di tessitura succulente, cù 10-25 cm d'altezza è 3-5 mm di diamitru. U conu misura 10 -40 mm di longu è 4-9 mm di largu. I piccioli fertili sò di solitu prumaticci è appariscenu à u principiu di u veranu.
Ripartizione[mudificà | edità a fonte]
U tipu corologicu (zona d'origine) hè circumbureale, ma dinù eurasiaticu è nordamericanu. Equisetum arvense hè cumuna in e zone umite d'Europa è d'Asia. L'appellativu arvense denota a so prisenza in l'ambienti rurali, è difatti ùn hè micca raru di truvà la annantu à i terreni umiti micca cultivati o longu à i fussetti, ma dinù longu à i sciappali, in i mezi ruderali, è in e terre rinose è arzillose. U substratu priferitu hè à tempu calcariu è siliceu, incù un pH neutru. Inquantu à a distribuzione altitudinale, in muntagna, 'sse piante si trovanu sinu à 2000 m d'altitudine. Friquentanu dunque i piani di vegetazione seguenti : cullinare, muntagnolu è subalpinu.
A pignuttella hè prisente in Corsica.[2]
Riferimenti[mudificà | edità a fonte]
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.