Pieris mannii

À prupositu di Wikipedia
Pieris mannii
Pieris mannii
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Pieridae
Genaru Pieris
Nomu binuminali
Pieris mannii
, 1851Carl Linnaeus, 1758

Pieris mannii hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Pieridae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Pieris mannii hè un sbarabattula di taglia media appartinendu à a famiglia di i Pieridae. L'ali di 'ssa spezia sò d'un biancu lampanti, incù i tacchi neri annantu à l'ali antiriori è pustiriori. I masci t'ani ancu una striscia nera annantu à l'ali antiriori, mentri chì i femini t'ani una tinta più scura è i tacchi più chjuchi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Pieris mannii hè urighjinaria di u righjonu mediterraniu, ma si hè dipoi tandu sparta in altri parti di l'Auropa. Omu a trova par u più in i pratulini, i giardini è i campi cultivati. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Africa subrana è di u Mediu Urienti.

Pieris mannii hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'adulti di Pieris mannii bulani da marzu à uttrovi, incù un piccu d'attività mentri i mesa d'istati. Si nutriscini di u nettaru di i fiora, in particulari di i pianti di a famiglia di i Brassicaceae. I femini diponini i so ova annantu à i casci di i pianti ospiti, chì sò par u più crucifari tali a rava, u carbusgiu è a mustarda. I bruchi si nutriscini di i casci di 'ssi pianti prima di trasfurmà si in crisalidi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Pieris mannii hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma. Certi sinonimi inchjudini Pieris rapae mannii è Pieris rapae crucivora.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Pieris mannii hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, com'è l'altri sbarabattuli, hè sensibuli à i cambiamenti di u so ambienti naturali. A distruzzioni di i pratulini è zoni umiti, è ancu l'usu eccessivu di pisticidii, poni avè un impattu negativu annantu à i pupulazioni di 'ssa spezia. Hè dunqua impurtanti di piglià misuri di cunsirvazioni pà prisirvà u so ambienti è assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]