Pieris brassicae

À prupositu di Wikipedia
Pieris brassicae
Pieris brassicae
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Pieridae
Genaru Pieris
Nomu binuminali
Pieris brassicae
Giuseppe Gené, 1839

Pieris brassicae hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Pieridae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U Pieris brassicae hè una sbarabattula di a famiglia di i Pieridae. Hè carattarizatu da i so ali bianchi incù i tacchi neri annantu à l'estremità di l'ali antiriori. L'ali pustiriori prisentani dinò tacchi neri, ma sò più chjuchi. A taglia di 'ssa sbarabattula varieghja trà 5 è 6 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U Pieris brassicae hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Hè largamenti spartu in 'ssi righjoni, ma si pò dinò truvà lu in certi parti di l'Africa di u Nordu è di l'America subrana. Priferi l'ambienti aparti tali i giardini, i pratulini è i campi cultivati.

Pieris brassicae hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa sbarabattula hè attiva mentri a ghjurnata è si nutrisci par u più di u nettaru di i fiora. I pianti ospiti di i so bruchi sò par u più crucifari, com'è u carbusgiu, u navonu è a mustarda. A femina diponi i so ova annantu à i casci di 'ssi pianti, è i bruchi si nutriscini dopu di i casci sinu à u so stadiu di crisalidi. A durata di vita di 'ssa sbarabattula hè di à l'incirca un mesi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U Pieris brassicae apparteni à u genaru Pieris, chì cumprendi parechji altri spezii di sbarabattuli bianchi. Certi sinonimi apradati pà disignà 'ssa spezia sò Pieris rapae var. brassicae è Pieris brassicae var. napaeae.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U Pieris brassicae hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da l'usu eccessivu di pisticidii in i culturi di crucifères, ciò chì pò caghjunà una diminuzioni di i so ambienti è di i so risorsi alimintari. Hè dunqua impurtanti di metta in campu i pratichi agriculi durevuli par prisirvà 'ssa spezia è u so ecusistema.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]