Phyla canescens
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Phyla canescens | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisioni | Tracheophyta | ||||
| Sottudivisioni | Spermatophytes | ||||
| Ordini | Lamiales | ||||
| Famiglia | Verbenaceae | ||||
| Genaru | Phyla | ||||
| Nomu binuminali | |||||
| Phyla canescens Edward Lee Greene, 1899 | |||||
Phyla canescens hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Verbenaceae.
Discrizzioni
[mudificà | edità a fonte]Phyla canescens hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Verbenaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti è ramificati, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò upposti, uvali è appena dintati annantu à i bordi. I fiora, di culori viulinu o rusulinu pallidu, sò ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò picculi capsuli cuntinendu i graneddi.
Ripartizioni
[mudificà | edità a fonte]Phyla canescens hè urighjinaria d'America subrana, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati è subtrupicali, in particulari in i pratulini, l'arici di furesti è i zoni umiti. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'America cintrali è d'America suttana.
Biulugia
[mudificà | edità a fonte]Phyla canescens hè una pianta vivaci chì si sparghji par u più par via di i so graneddi. Fiurisci da ghjugnu à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. 'Ssa spezia hè ancu capaci à ripraducia si par via di calaturi, furmendu cusì culonii densi. Hè adattata à diffarenti tipi di terri, ma priferi i terri beddi assiccati è ricchi di materia urganica.
Tassunumia
[mudificà | edità a fonte]Phyla canescens hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Lippia canescens, Verbena canescens è Lantana canescens. 'Ssa spezia hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu francesu André Michaux in u 1803.
Cunsirvazioni
[mudificà | edità a fonte]Phyla canescens hè cunsidarata com'è una spezia à priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'edda possi essa cunsidarata com'è una gattiva arba in certi righjoni, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu di u cibu è un ambienti par numarosi insetti è aceddi. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'usu eccessivu di pisticidii poni custituiscia minacci pà a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua escinziali di metta in campu di i misuri di cunsirvazioni pà prisirvà 'ssa spezia è mantena l'equilibriu eculogicu.
Rifarimenti
[mudificà | edità a fonte]- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Phyla canescens annantu à Wikimedia Commons.