Phalaris aquatica

À prupositu di Wikipedia
Phalaris aquatica
Phalaris aquatica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Phalaris
Nomu binuminali
Phalaris aquatica
Antoine Gouan, 1762

Phalaris aquatica hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Phalaris aquatica hè una pianta arbacea vivaci di a famiglia di i Poaceae. Pò aghjunghja un'altezza di 1,5 metru è pussedi casci liniari di culori verdi scuru. L'infiuriscenzi sò i spighi di fiora bianchi o viuletti chì appariscini d'istatina.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Phalaris aquatica hè urighjinariu d'Auropa, d'Africa subrana è d'Asia uccidentali. Hè stata intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in Australia, in Nova Zilanda è in America subrana. Cresci in i zoni umiti, i paduli, i vadini è i lavi.

Phalaris aquatica hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o da l'acqua. Pò ancu prupagà si par via di rizomi, furmendu cusì culonii densi. Phalaris aquatica hè una spezia mori resistenti, capaci à sopravviva in cundizioni ambientali difficiuli. Hè adattata à a sicchina è pò tullarà i terri salini. Ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistema arrichendu u cibu è un ambienti à numarosi spezii animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Phalaris aquatica hè stata discritta pà a prima volta da Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Phalaris tuberosa, Phalaris arundinacea è Phalaris canariensis.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Phalaris aquatica hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in certi righjoni di u mondu, in particulari in Australia è in America subrana. Pò fà cuncurrenza à i spezii indigeni è disturbà l'ecusistemi lucali. Eppuri, hè ancu apradata com'è pianta furagera pà u bistiamu è com'è pianta urnamintali in i giardini. A so cunsirvazioni dipendi dunqua di u so usu è di a so gistioni in i diffarenti cuntesti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]