Phalacrocorax carbo

À prupositu di Wikipedia
U marengone cumunu
U marengone cumunu
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Suliformes
Famiglia Phalacrocoracidae
Generu Phalacrocorax
Nome binuminale
Phalacrocorax carbo
Carl Linnaeus, 1758

U marengone cumunu (Phalacrocorax carbo) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Phalacrocoracidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U marengone cumunu hè un acellu marinu di grande taglia, appartinendu à a famiglia di i Phalacrocoracidae. U so piumaghju hè à l'intuttu neru, incù un riflessu verdicciu, à l'eccezzione di u collu è di u senu chì sò bianchi. Pussede un bizzicu longu è uncinatu, adattu à a pesca. E so zampe palmate li permettenu di nutà incun asgiu.

U marengone cumunu misura trà 80 è 100 cm di longu è pussede una largura da 150 à 160 cm. U so pesu pò varià da 2 à 5 kilò.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U marengone cumunu hè una spezia à a ripartizione guasi cusmopolita. Omu u ritrova annantu à e coste di l'Atlanticu, di u Pacificu è di l'Oceanu Indianu. Hè dinù prisente in u mare Terraniu è in parechje paesi d'Africa è d'Asia.

In Europa, U marengone cumunu hè prisente annantu à a maiò parte di e coste. Nichja u longu di e scugliere, di l'isule è i scogli. Omu u ritrova dinù in l'estuarii è i cali.

In America suprana, U marengone cumunu hè prisente annantu à a costa atlantica, da u Canada à a Carulina di u Nordu. Nichja u longu di e scugliere è di l'isule rucciose.

U marengone cumunu hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U marengone cumunu hè un acellu gregariu. Campa in culonie chì ponu cuntà parechje centinare d'individui. Si ciba per u più di pesci, ch'è ellu cattura ciuttendu sottu à l'acqua. Pò tuffà insin'à 20 metri di prufundità è firmà immersu mentre parechji minuti.

U marengone cumunu hè un eccellente nutadore. Usa e so ale è e so zampe palmate per propulsà si in acqua. Hè dinù capace à bulà sopra à longhe distanze.

U marengone cumunu si riproduce trà ferraghju è lugliu. A femina face da 3 à 5 ovi è l'incubazione dura circa 30 ghjorni. I ghjovani marangoni chettanu u nidu à l'età da 6 à 8 simane.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U marengone cumunu hè classificatu in a famiglia di i Phalacrocoracidae. Esistenu parechje sottuspezie di marengone cumunu, chì e più cunnisciute sò :

Phalacrocorax carbo carbo : a sottuspezia numinale, prisente in Europa, in Africa è in Asia. Phalacrocorax carbo sinensis : a sottuspezia d'Asia di l'Estu. Phalacrocorax carbo novaehollandiae : a sottuspezia d'Australia è di Nova Zelanda.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U marengone cumunu hè una spezia prutetta in a maiò parte di i paesi europei. Eppuru, hè qualchì volta cunsideratu cum'è un nucibile da i piscadori, chì pò prilivà una quantità impurtante di pesci.

A pupulazione mundiale di u marengone cumunu hè stimata à 3 milioni d'individui. A spezia hè classificata cum'è essendu di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN).

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]