Pesciu tondu

À prupositu di Wikipedia
U pesciu tondu
Mola mola
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Actinopterygii
Ordini Tetraodontiformes
Famiglia Molidae
Genaru Mola
Nomu binuminali
Mola mola
Linnaeus, 1758

U Pesciu tondu (Mola mola da u latinu mola, 'macina, mola' ) hè u più grandi trà i pesci ossei (i squali sò infatti pesci cartilaginei). In inglesu hè chjamatu Sunfish, prisumibilamenti tantu par a so forma, quantu par i so diminsioni è par u fattu chì duranti i ghjurnati di soli tendi à cuddà à a superficia di l'acqua.

Distribuzioni è ambienti[mudificà | edità a fonte]

U pesciu tondu nutendu

Stà in u mari apartu, ma hè lucalizatu privalintamenti longu l'acqui custieri, in acqui trupicali, timparati è freti (spinghjendu si finu à Terranova è i costi nurvigesi, uccasiunalamenti ancu in u Mari Balticu), Mari Tarraniu cumpresu. In l'emisferu australi hè diffusu intornu à l'acqui di Sudafrica è Australia, ma micca intornu à a Terra di u focu.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Un pesciu tondu à l'acquariu di Lisbona: ancu l'acquariu di Barcilona è quiddu di Genuva ni uspiteghjani parechji esimplari

I pesci tondi sò i pesci ossei più pisanti è l'esimplari più grandi poni righjunghja un'altezza di 4,2 metri, 3 metri di lunghezza è circa 2.268 chilugrammi, suparati in parechji casi da squali è manti, chì appartenini parò à a classa di i cartilaginei. Stu pesciu hè carattarizatu da una forma allungata, uvaloidi, molta cumpressa à i fianchi. A nutaghjola caudali hè furmata da un' escriscenza carnosa (chì parti da a radica di a nutaghjola dursali) chì hà poca mubilità: a locumuzioni hè affidata à i nutaghjoli dursali è anali, opposti, simmetrichi, rubusti è allungati. A nutaghjola dursali hè piccula è à vintagliu.

I denti sò fusi trà eddi in a piccula bocca è formani una spezia di bizzicu. L'aparturi branchiali sò ridutti à un tafonu situatu appena prima di a nutaghjola pitturali.

A peddi di u pesciu tondu pò righjunghja u spissori di 15 cm. Uspiteghja finu à cinquanta spezii di parassiti è micruorganisimi, chì poni ancu pruvucà u finominu di a biuluminiscenza.

U pesciu tondu pò righjunghja a lunghezza di trè metri par un'altezza di trè metri è un pesu di oltri dui tonni. Si tratta inoltri di un pesci di grandissima lungività: prisumibilamenti pò suparà ampiamenti i centu anni di ità.

Cumpurtamentu[mudificà | edità a fonte]

Quandu u pesciu tondu nota in prussimità di a superficia, vistu da una barca, pò essa cunfusu incù un squalu, essendu datu chì s'è ni vedi sultantu una nutaghjola. À spessu u pesciu tondu ricodda à a superficia di u mari induva faci gallighjà u corpu in pusizioni orizuntali. Pari chì quissa sii una manera di libarà si di i parassiti, chì in stu modu poni essa manghjati da l'aceddi.

Ripruduzioni[mudificà | edità a fonte]

Una femina pò dipona finu à 1,5 milioni di ova par volta è finu à 300 milioni di ova duranti u ciclu vitali. I larvi ani un diamitru di appena dui o trè millimitri.

Alimantazioni[mudificà | edità a fonte]

U pesciu tondu si nutrisci di rubu, di picculi pesci è di potti marini.

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.