Pernis apivorus
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Pernis apivorus | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Animalia | ||||
| Imbrancamentu | Chordata | ||||
| Classa | Aves | ||||
| Ordine | Accipitriformes | ||||
| Famiglia | Accipitridae | ||||
| Generu | Pernis | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Pernis apivorus Carl Linnaeus, 1758 | |||||
Pernis apivorus hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di l'Accipitridae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]Pernis apivorus hè un rapace diurnu di a famiglia di l'Accipitridae, imparintatu à l'acule è à i milvi. Misurendu da 46 à 53 cm di longu per una largura da 115 à 130 cm, si distingue da u so corpu slanciatu è e so ale longhe è strette à e punte attundate, chì li danu un prufilu gracile è lebbiu in bulu. U so piumaghju hè varievule, ma à spessu brunu rossu sopra è più chjaru sottu, incù una coda grisgia chjara imbarrata di duie fine strisce bughje è terminata d'una larga fascia nera. I so ochji sò gialli è u so bizzicu à uncinu hè adattu à u so rigimu alimintare spicializatu.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]Pernis apivorus nichja in Europa è in Asia timperata, di a penisula iberica à l'Altaï, è migra per inguernà in Africa subsahariana.
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]Pernis apivorus hè un spicialistu di i nidi d'ape selvatiche è di vespe, ch'è ellu caccia di terra grazia à i so artigli è u so odoratu fine. Cunsuma ancu e larve, e ninfe è l'adulti di 'ssi insetti. Caccighjeghja dinù à u bulu catturendu picculi mammiferi, rettili è acelli. U so furtu hè agile è zittu, incù sbattulumi d'ale prufondi è ariati frequente.
A riproduzione hà locu di veranu, incù a custruzzione d'un nidu simplice in un arburu. A femina dipone di regula dui ovi incubati dai dui parenti. I ghjovani si ne bulanu dopu à à l'incirca 40 ghjorni, ma fermanu dipendenti di i so parenti per nutrisce si mentre dinù parechje simane.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]Pernis apivorus hè a sola spezia di u generu Pernis.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]Pernis apivorus hè classificatu in categuria Preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN), chì a so pupulazione hè stabile è stimata à parechje centinare di migliaie d'individui. Eppuru, pò esse minacciatu da a distruzzione di u so ambiente, l'usu di pesticidii è l'inticci incù e linie elettriche. L'azzione di cunsirvazione sibulate sò dunque necessarie per assicurà u so avvene à longu andà.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
- Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Pernis apivorus annantu à Wikimedia Commons.