Pastinaca sativa

À prupositu di Wikipedia
A pastinaccia
Pastinaca sativa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Apiales
Famiglia Apiaceae
Generu Pastinaca
Nome binuminale
Pastinaca sativa
Carl Linnaeus, 1753

A pastinaccia (Pastinaca sativa) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Apiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A pastinaccia hè una pianta erbacea biennale appartinendu à a famiglia di l'Apiaceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 2 metri, è foglie pennate, verde scuru è pilute. I fiori, di culore giallu pallidu, sò ragruppati in cuccule cumposte è appariscenu in a testa di u picciolu. I frutti sò diachenii ovali, brunu chjaru, cuntinendu duie granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A pastinaccia hè originaria d'Europa è d'Asia occidentale, ma hè stata largamente naturalizata in altre rigione di u mondu. Omu u trova per u più in e pratuline, l'arici di fureste è e zone umite. Hè ancu cultivata in numerosi paesi per e so radiche manghjarecce.

A pastinaccia hè prisente è cumuna in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A pastinaccia hè una pianta biennale, ciò chì significheghja ch'è ella cumpletta u so ciculu di vita in dui anni. Mentre u primu annu, a pianta sviloppa una rusetta di foglie basale è una radica girante carnata. Mentre u sicondu annu, u picciolu si sviloppa è produce fiori è frutti. L'impullinazione hè per u più assicurata da l'insetti, tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu di u pastinaccia hè Pastinaca sativa. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Pastinaca hortensis è Pastinaca sylvestris. U generu Pastinaca cumprende circa 20 spezie, frà e quale certe sò ancu cultivate per e so radiche manghjarecce.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A pastinaccia hè una pianta largamente cultivata è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, certe pupulazione selvatiche ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. Hè impurtante di prisirvà 'ssi ambienti per assicurà a sopravvivenza di a biodiversità vegetale.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]