Vai al contenuto

Partimala

À prupositu di Wikipedia
A partimala
Cuscuta
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Solanales
Famiglia Convolvulaceae
Genaru Cuscuta
A partimala

A partimala hè un genaru di pianti parassiti chì faci parti di a famiglia di i Convolvulaceae. Innanzi, era assignatu à u genaru una famiglia à sè, i Cuscutaceae, ma 'ss'attribuzioni ùn hè più cunsidarata valida in l'attuali classifica scentifica di a flora.

Discrizzioni

[mudificà | edità a fonte]

Sò pianti arbacei annuali incù foglii senza clorufilla, incù suttili fusti filiformi giaddu-arancioni, rossi, o più raramenti verdi; sò pianti parassiti. S'attaccani à a pianta ospiti atturcinendu si in spiri. Cusì perdini u cuntattu incù u tarrenu par nutriscia si esclusivamenti di a linfa di a pianta ospiti, par via di strutturi chjamati "austori" chì pinitreghjani in u fustu. Poni essa vittori di fituplasmi in a pianta ospiti.

A partimala hè ampiamenti diffusa, da i rigioni timparati à quiddi trupicali è mostra una più grandi divirsificazioni biulogica in quiddi trupicali è sottutrupicali: par asempiu solu 4 spezii sò nativi di u Nordu Auropa.

U genaru Cuscuta cumprendi circa 100-170 spezii, frà i quali:

A partimala hè mori cumuna in Corsica. I spezii cuscuta campestris, Cuscuta europaea si scontrani à spessu. Ci hè ancu una spezia endemica: Cuscuta epithymum corsicana (Yunck.) Lambinon.

A partimala hè mintuvata in a ghjastema:

« Ventu sardu è partimala ! »

Era una ghjastema pà u granu di u numicu, chì a partimala veni annantu u granu maturu, quand'eddu hè cultivatu, è l'assuffuca.[1]. Calchì volta hè ancu chjamata "partimala" u vittichju.

  1. Arnestu Papi Archiviu 2018-08-04 at the Wayback Machine, Pruverbii, detti è sprissioni.