Paronychia argentea

À prupositu di Wikipedia
Paronychia argentea
Paronychia argentea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Genaru Paronychia
Nomu binuminali
Paronychia argentea
Jean-Baptiste de Lamarck, 1779

Paronychia argentea hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Caryophyllaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Paronychia argentea hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I casci sò upposti, liniari è arghjintati, da induva u so nomu spicificu argentea. I fiora sò chjuchi, bianchi o rusulati, ragruppati in infiuriscenzi terminali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè largamenti sparta in Auropa, in particulari in i righjoni mediterranii. Omu a trova ancu in Africa subrana è in Asia uccidentali. Paronychia argentea prifirisci i terri asciutti è pitricosi, è pò essa ussirvata in i pratulini, i duni di rena è i penditi rucciosi.

Paronychia argentea hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Paronychia argentea hè una pianta adatta à l'ambienti aridi. Pussedi radichi fondi chì li parmettini di coglia l'acqua in prufundità. I so casci arghjintati sò cuparti à pela chì riducini a perdita d'acqua in evapurazioni. 'Ssa spezia fiurisci di regula da maghju à sittembri, pruducendu graneddi chì sò spargugliati da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Paronychia argentea hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Paronychia argentea var. serpyllifolia è Paronychia argentea subsp. serpyllifolia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Paronychia argentea ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]