Pararge aegeria

À prupositu di Wikipedia
Pararge aegeria
Pararge aegeria
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Nymphalidae
Genaru Pararge
Nomu binuminali
Pararge aegeria
Giuseppe Gené, 1839

Pararge aegeria hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Nymphalidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Pararge aegeria hè una sbarabattula di taglia media appartinendu à a famiglia di i Nymphalidae. L'ali di 'ssa spezia sò di culori brunu scuru incù i tacchi arancinu vivu annantu à l'ali antiriori. L'ali pustiriori prisentani ancu i tacchi arancini, ma sò più discreti. I masci è i femini ani mutivi simili, bench'è i femini aghjini pindenza à essa appena più maiori.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Pararge aegeria hè largamenti spartu in Auropa, da u nordu di a Spagna insin'à u sudu di a Scandinavia. Omu u trova ancu in Asia, in particulari in Siberia è in China. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, l'arici di furesti è i giardini.

Pararge aegeria hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U ciculu di vita di Pararge aegeria principia da l'uvata annantu à pianti ospiti tali i graminacei. I bruchi emerghjini da l'ova è si cibani di i fogli di 'ssi pianti. Passani dopu par parechji stadii di crescita prima di trasfurmà si in crisalidi. U periudu di ninfosi dura circa dui sittimani, è dopu l'adultu emerghji.

L'adulti si nutriscini par u più di u nettaru di i fiora, in particulari di i fiora di buddleia è di cardu. Sò attivi mentri i mesa d'istati, da ghjugnu à sittembri, è poni essa ussirvati in traccia di bulà prestu di un fiori à l'l'altru in cerca di nutrimentu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U Tircis apparteni à u genaru Pararge, chì capisci|cumprendi parechji altri spezii di sbarabattuli. Certi sinonimi apradati pà disignà 'ssa spezia sò Satyrus aegeria è Epinephele aegeria.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Pararge aegeria hè cunsidaratu com'è una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca attualmenti minacciatu, bench'è certi pupulazioni possini essa affittati da a perdita d'ambienti divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. I misuri di cunsirvazioni tali a prisirvazioni di i pratulini è i arici di furesti sò impurtanti pà assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia è di u so ambienti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]